Ziua de 1 septembrie – moment de aducere aminte şi de recunoştinţă pentru înaintaşi, cu profundă semnificaţie pentru Jandarmeria Română

La data de 1 septembrie se împlinesc 122 ani de la intrarea în vigoare a Legii asupra Gendarmeriei Rurale, promulgată de Regele Carol I prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893.
Este un moment de sărbătoare, în care jandarmii îşi aduc aminte de înaintaşi, cei care au clădit un corp de elită şi au îmbogăţit această Armă cu fapte de glorie şi eroism, punând mai presus de toate Patria şi interesele naţiunii române. Ei sunt eroii cu care ne mândrim, care au scris, chiar şi cu propriul sânge, pagini de istorie glorioasă, ei sunt cei care ne-au transmis, din generaţie în generaţie, o frumoasă moştenire, care ne obligă la responsabilitate şi seriozitate în executarea misiunilor cotidiene pentru asigurarea unui climat de legalitate şi ordine socială.
Cu această ocazie, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea, începând cu ora 08.30, pe platoul din incinta unităţii şi la subunităţile din teritoriu (Babadag, Măcin), s-au desfăşurat, întru-un cadru festiv, activităţi evocatoare menite să marcheze acest moment important prin, arborarea Drapelului Naţional pe catarg, intonarea Imnului Naţional, activităţi cultural – educative cu tema „Jandarmeria Rurală – repere istorice”.
Jandarmeria devenea, pe lângă un corp militar, şi o instituţie naţională, sub comanda generalului de brigadă Mihail Rasty. Nou înfiinţat Inspectoratul General al Gendarmeriei coordona o structură pe tot teritoriul naţional – potrivit decretului-lege, într-o primă etapă, la 1 ianuarie 1894, s-au constituit structuri organizatorice în judeţele aflate în zona de responsabilitate a Corpului 2 Armată (Muntenia) şi Corpului 4 Armată (Moldova), iar cu data de 1 aprilie 1894 – în judeţele aflate în zona de responsabilitate a Corpurilor 1 şi 3 Armată (adică Oltenia şi judeţele Covurlui, Putna, Râmnicu Sărat, Constanţa şi Tulcea).
Totuşi, datorită insuficienţei resurselor băneşti, aplicarea legii s-a efectuat eşalonat pe durata a doi ani (1894-1896). Legea Jandarmeriei Rurale, din 1 septembrie 1893, prevede instituirea unui corp de pază şi ordine, militarizat, în toate localităţile rurale din ţară, deoarece structurile anterioare – practic, neprofesionalizate, nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren şi nici nu corespundeau unui stat modern european.
La 1 septembrie 1893, legiuitorii s-au străduit să păstreze caracteristicile militare (organizare, disciplină, selecţia cadrelor, pregătire militară, dotare) şi să le insereze într-o structură de menţinere a ordinii interne pe ansamblul teritoriului ţării, în mediul rural, unde trăia aproape 80% din populaţia României.
La 24 septembrie 1893 a fost adoptat şi Regulamentul de aplicare a Legii asupra Jandarmeriei Rurale (din 1 septembrie 1893), care cuprindea 409 articole cu precizările necesare aplicării acesteia. Articolul 1 din acest regulament preciza că organizarea Jandarmeriei Rurale, aşa cum era stabilit prin lege, arăta că această instituţie este un corp militar „pus la dispoziţiunea ministrului de Interne, pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică, se subordonează ministerelor de Justiţie şi Public pe linia atribuţiunilor de poliţie judiciară, iar ministrului de Război pentru disciplină, comandament şi instrucţia militară a trupelor”.

COMPARTIMENTUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE