„Parlamentarii USL vor din nou să se ascundă în spatele unor paravane legislative“

Deputatul Vasile Gudu

„Parlamentarii USL vor din nou să se ascundă în spatele unor paravane legislative, prin procedura demarată la revizuirea Constituţiei, procedură care ridică probleme de imoralitate, nelegalitate şi neconstituţionalitate“ a declarat deputatul tulcean Vasile Gudu de la tribuna Camerei. Gudu a dat citire unei declaraţii politice cu titlul „Amatorismul defineşte revizuirea Constituţiei“, declaraţie pe care o redăm în intregime mai jos:

„Mai exact, procedura nu respectă rigorile constituţionale privind titularii dreptului de revizuire a legii fundamentale. Se susţine în Hotărârea Parlamentului nr. 17/2013 faptul că procedura de revizuire are la bază dispoziţiile art. 150 alin. (1) teza a II-a din Constituţie şi că este demarată la iniţiativa unui număr de o pătrime din numărul deputaţilor sau senatorilor. Nimic mai eronat. Existenţa unei asemenea iniţiative ar fi presupus ca Parlamentul să fi fost sesizat cu un proiect legislativ materializat în formă scrisă, însuşit de acest număr minim de parlamentari, şi care să fi urmat procedura prevăzută de dispoziţiile art. 19 şi 22 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (Legea nr. 47/1992), adică să fi fost supus avizului Consiliului Legislativ şi controlului de constituţionalitate înainte de sesizarea efectivă a puterii legislative. Or, procedura urmată de actualul Parlament este una originală, nereglementată constituţional, întrucât Comisia parlamentară comună a Parlamentului nu este sesizată cu vreo propunere de revizuire, ea însăşi având atribuţii de a elabora o asemenea propunere.

Un alt aspect de nelegalitate şi neconstituţionalitate a procedurii de revizuire demarată de majoritatea USL-istă este faptul că această procedură a fost iniţiată în lipsa unui mandat dat de către poporul suveran puterii constituante derivate. Potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (1) din Constituţie puterea constituantă derivată este atribuită celor două Camere ale Parlamentului. Însă, coroborând dispoziţiile art. 151 alin. (1) cu cele ale art. 2 alin. (1) din Constituţie, care reglementează suveranitatea naţională, cât şi ţinând cont de exigenţele principiului statului de drept, este evident că atribuţiile Parlamentului, ca putere constituantă derivată, trebuie să fie supuse confirmării sau infirmării poporului suveran, prin referendum.

O altă chestiune incomodă pentru USL, dar rezolvată repede de către parlamentarii majorităţii în această legislatură a fost legiferarea fugii de justiţie în noul statut al parlamentarilor, reglementată prin tot felul de proceduri greoaie şi birocratice de a se pune la dispoziţia organelor de justiţie.

După ce au prins ceva curaj, USL vrea să aibă grijă acum şi de miniştrii săi. Aşadar, Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat recent un amendament prin care este modificat articolul privitor la urmărirea penală a membrilor Guvernului, în sensul eliminării atribuţiilor şefului statului în această situaţie.

Imunitatea crescută a fost adusă în atenţia Comisiei de către UDMR, partid ai cărui membri au fost în ultimii ani în centrul unor megascandaluri de corupţie. Imediat, membrii comisiei de revizuire a Constituţiei au adoptat amendamentul UDMR, prin care sunt eliminate atribuţiile Preşedintelui României în ceea ce priveşte posibilitatea de a cere urmărirea penală a unui ministru sau de a-l suspenda din funcţie: „Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, primul-ministru va înainta preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcţie a acestora. Suspendarea din funcţie se va decide în şedinţa comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, este noua formă a articolului 109 alineatul (2) din Legea fundamentală, adoptată de comisia de revizuire.

Cu alte cuvinte, problema unor miniştri urmăriţi penal va deveni apanajul Parlamentului, acolo unde USL are o majoritate confortabilă de 70%. Până în prezent, urmărirea penală putea fi pusă în aplicare după un aviz de la preşedinte sau de la cele două Camere ale Parlamentului, în funcţie de forul de unde provenea ministrul în cauză. În actuala formă a Constituţiei, la articolul 109 alineatul (2) menţionează că „numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Nu în ultimul rând trebuie subliniat conflictul de interese în cazul preşedintelui Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru revizuirea Constituţiei, dl senator Crin Antonescu, care conduce lucrările unei comisii cu atribuţii de elaborare a proiectului de revizuire a legii fundamentale, inclusiv în legătură cu aspecte ce ţin de atribuţiile Preşedintelui României, în contextul în care Domnia Sa este un potenţial candidat la alegerile prezidenţiale din 2014. Se induce practic ideea că noua lege fundamentală va fi croită, cum de altfel s-a mai întâmplat şi în anii anteriori, după chipul şi asemănarea unui om politic, Crin Antonescu, şi nu în interesul cetăţenilor ţării noastre.

Constituţia riscă să devină un depozit în care fiecare pune mobilă după cum îl taie capul. Problema fundamentală a acestei revizuiri este lipsa ei de viziune. Produsul finit va fi pe măsura specialiştilor din comisie, un produs finit născut din mâini care nu sunt pregătite să creeze ceva de calitate şi a căror dorinţă este să protejeze eventualele „victime” ale procurorilor împotriva Parchetului General, a DNA-ului, împotriva legii în general.

Mulţumesc“.