Festivalul – concurs de interpretare a muzicii populare« Natalia Şerbănescu » la final
Actualitate 27 iunie 2016 D.C.
Primăria Tulcea si Ansamblul Artistic „Baladele Deltei” , iniţiatorii acestui festival, apreciază că festivalul s-a dovedit de la prima ediţie (din anul 2010) un eveniment de interes naţional. La ediţia actuală s-a prezentat un mare număr de concurenţi din toate zonele ţării. Dar ce s-a relevat în mod deosebit a fost calitatea vocilor, seriozitatea abordării repertoriului, atenţia arătată faţă de melodiile originale întru respectarea canoanelor muzicii tradiţionale româneşti, alegerea cu gust estetic a costumului tradiţional , mulţi candidaţi râvnitori la premii prezentând costume vechi de peste o sută ani. Trebuie să menţionăm că făuritorii acestor costume – artişti populari desăvârşiţi – sunt tot mai rari, de aceea unele costume prezentate în festival fac parte din lada de zestre a familiilor iubitoare de tradiţie.
Ziua întâi a debutat cu evoluţia concurenţilor cu vârste între 9 -16 ani. Majoritatea nişte pruncuţi, au emoţionat prin voci plăcute, îndelung exersate, 11 din cei 16 participanţi fiind nominalizaţi la premii. Unii – cei mai buni, sunt copii fără copilărie… Rigoarea muncii în pregătirea vocii, a repertoriului şi a ţinutei scenice pretind multe ore de muncă, rezultatele fiind pe măsura timpului consacrat severei discipline a muzicii. Munca fără preget i-a maturizat, sunt teribili de profunzi, ceea ce constituie o mare speranţă nu doar pentru viitorul muzicii tradiţionale , ci chiar pentru viitorul României. Moanţă Daria Andreea, copiliţa de doar nouă ani cu voce de aur, din Olt, a electrizat publicul şi prin afirmaţiile privind folclorul, pline de sens şi obiectivitate: „Festivalul de la Tulcea este o celebrare a cântecului străbunilor şi a nepreţuitului, exemplarului lor mod de viaţă. Când cântăm cântecele lor, ne proiectăm în istoria veche şi devenim mai bogaţi”. Nu este un caz unic. Iată ce spune Cuciurean Maria din Suceava „în vârstă” de 9 ani şi un pic: „Cântecul popular interpretat de noi, copiii, arată că ne unesc aceleaşi idealuri de preţuire a vechii lumi foarte civilizate de unde provenim”. Pană Bianca din Prahova (10 ani) surprinde prin gândire matură şi limbaj plastic, evoluat: „M-amcbucurat să cunosc copii de vârsta mea cu o temeinică educaţie muzicală. Sunt fericită că fac parte din această generaţie preocupată în mod responsabil de păstrarea autenticităţii folclorului românesc”.
Vorbe mari în gură mică”, ar zice Anton Pann.
Programul acestei ediţii a cuprins şi lansarea cărţii « Natalia Şerbănescu, privighetoarea cântului tradiţional dobrogean » , o documentată monografie realizată de Aurel Ifrim. Sintagma „privighetoarea cântului tradiţiona”, lansată de autor, nu este doar o metaforă, deoarece repertoriul alcătuit din melodii culese de artistă de prin satele dobrogene, iubirea şi devotamentul pentru cutume sunt oglindite în carte cu documente şi mărturii.
Vineri, 24 iunie, ora 18, 30, Ziua Internaţională a Iei, a fost sărbătorită de peste 200 de copii şi adulţi purtând tradiţionala ie românească, care au încins o mare horă , ca la ora 19 să continue festivalul – concurs, urmat de festivitatea de premiere a celor mai buni concurenţi.
OPNIILE UNOR JURAŢI
Florentina Szathmary-Danciu: „Preocuparea organizatorilor privind impunerea unei discipline severe în respectarea originalităţii costumelor şi a cântecului popular autentic sunt o adevărată şcoală de folclor pentru copiii şi tinerii care au decis să urmeze o carieră în acest domeniu muzical”.
Mihai Hagiu: „Organizare excelentă, grijă arătată faţă de copiii participanţi, orchestră dirijată cu mână fermă ! Este dificil să acoperi o arie muzicală așa de mare. S-au pus la punct peste 50 partituri, bine orchestrate, cu respect pentru specificul fiecărei zone, ceea ce este în beneficiul folclorului. La prima ediţie semnalam că ar trebui impună concurenților prezentarea la festival cu lucrări muzicale descoperite de ei, nu preluate din repertoriul consacrat, deoarece astfel s-ar crea o întrecere și în ce priveşte valorificarea folclorului autentic,conferind soliştilor vocali un stil personal, ce i-ar conduce la descoperirea propriei personalități. Constat cu bucurie că s-a făcut mai mult decât mă aşteptam. Iată,unii concurenţi au adus pe scenă costume autentice moştenite pe parcursul mai multor generaţii”.
Comisia de jurizare, formată din dr. Maria Marin Tănase, Florentina Szathmary-Danciu, Mihai Hagiu, Cristian Obrejan, Dorin Grama, Aurelian Croitoru, Ştefan Coman şi Aurel Ifrim (secretarul comisiei de jurizare), în urma dezbaterilor ce s-au prelungit până la orele 4 a.m., au stabilit următoarele clasamente:
Marele Premiu
– Florin Mihalache din Caraș
Secţiunea 9 – 16 ani
Premiul I
- Moanță Daria Andreea – Olt
- Pană Bianca – Prahova
Premiul II
- Călin Denisa – Tulcea
- Neculcea Maria Claudia – Bacău
Premiul III
- Betej Andrada Mădălina – Gorj
- Lucanu Iulian – Suceava
Premiul special al Ansamblului Artistic „Baladele Deltei” se acordă concurentei
– Țăranu Antonia Maria Elena – Constanța
Menţiune I
– Cimpoeru Geanina Corina – Teleorman
Mențiune II
– Cuciurean Maria – Suceava
Mențiune III
– Apetrei Denisa – Suceava
Secţiunea 16 – 40 ani
Premiul I se acordă concurentelor
- Costea Coralia Maria – Sibiu
- Gălățeanu Nicoleta – Tulcea
Premiul II
- Croitoru Roxana Astrid – Gorj
- Dan Alexandra – Diana – Suceava
Premiul III
- Feraru Laura – Tulcea
- Scheanu Cosmin – Vâlcea
- Șmac Adrian – Oalde – Caraș
Premiul special al Ansamblului Artistic „Baladele Deltei” se acordă concurentei
- Batog Daniela – Tulcea
Menţiune I
- Lupipopi Mădălina – Suceava
Mențiune II
- Turică Daniel – Ilfov
Mențiune III
- Bașchir Emilia – Tulcea
Ediţia din acest an a fost, fără îndoială, cea mai reuşită, maestrul coregraf Ştefan Coman, recunoscut la nivel naţional ca organizator de excepţie, demonstrându-şi încă o dată virtuţile de adevărat manager.
Având un adevărat cult pentru tradiţie, Natalia Şerbănescu a demonstrat că Dobrogea are un folclor propriu, specific acestei regiuni. Minunata ei voce de soprană, intensa trăire a interpretării scenice, au rămas momente unice în peisajul muzical românesc. Iniţierea festivalului – concurs de interpretare purtând numele marii noastre artiste şi-a îndeplinit scopul cu prisosinţă.
Este impresionantă prezenţa pe scena festivalului a unor copii de 6,9, 10 ani, adevărate talente a căror măiestrie se datorează, fără îndoială, unor îndelungi studii muzicale. Este înduioşătoare dăruirea şi munca uriaşă depusă de nişte copilaşi care s-au lăsat cuceriţi de miracolul eposului popular.
Fapt cu totul şi cu totul remarcabil: de la o ediţie la alta, concurenţii, unii încă prunci de 9, 10 ani, se arată tot mai interesaţi de muzica tradiţională. Pentru vigoarea spirituală a unei naţiuni este de maximă importanţă apropierea copiilor de ceea ce îndeobşte numim „folclor” – o culme a unei lumi dispărute: Civilizaţia Folclorică. O lume care încă nu şi-a aflat ecou deplin în acest secol tehnicizat, perceput tot mai tare ca o anihilare a sentimentelor profunde şi a receptării Esteticului, şi, ce-i mai grav, a pierderii sensului religios al Creaţiunii.
Evenimentul de la Tulcea a fost înregistrat de postul de televiziune Favorit, care va difuza această ediţie a festivalului de mai multe ori, la ore de mare interes.
(foto:A. Ifrim)