Ziarul de Tulcea

www.ziaruldetulcea.ro

Rezultatele celei de-a treia campanii de investigații arheologice derulate de IICCMER la Periprava Rezultatele celei de-a treia campanii de investigații arheologice derulate de IICCMER la Periprava
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), a... Rezultatele celei de-a treia campanii de investigații arheologice derulate de IICCMER la Periprava

646x404Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), a desfășurat în perioada 25-30 iulie 2016 a treia campanie de investigații arheologice în localitatea Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea.

Acțiunea a avut ca obiectiv principal căutarea, descoperirea și recuperarea rămășițelor pământești ale foștilor deținuți politici decedați în colonia penitenciară de la Periprava.

În septembrie 2013 și mai 2015, IICCMER a organizat și desfășurat deja două campanii de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir al satului. La campania din 2013, instituțiile aferente (Procuratura, Medicina Legală etc.) nu au fost implicate, acțiunea fiind mai curând una de sondare. În acest loc, în perioada 1959-1964 au fost înhumați un mare număr de deținuți politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Amplasamentul acestui cimitir al deținuților a fost stabilit pe baza informațiilor obținute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum și de la câțiva foști angajați ai coloniei penitenciare. La suprafața solului nu au existat niciun fel de semne distinctive care să indice prezența mormintelor. În campania de cercetări arheologice recent încheiată s-au continuat săpăturile în cimitirul satului, în zona unde se cunoaște că au fost înhumați deținuți politici. Au fost practicate alte două unități de săpătură cu o suprafață însumată de 50 metri pătrați, în acestea fiind identificate și cercetate un număr de 9 morminte. În cele trei campanii de săpături au fost executate în total 10 secțiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite mormintele a 20 de deținuți.

Conform informațiilor documentare existente precum și din numeroaselor mărturii ale foștilor deținuți politici care au fost internați în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forțată au fost cauzate de înfometare, de frig, de lipsa apei potabile și a asistenței medicale, de accidentele intervenite pe fondul condițiilor de muncă istovitoare și de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior. Unii dintre deținuți au fost uciși și prin împușcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potențate de condițiile de viață existente în Deltă și de comportamentul abuziv și violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcționat ca formațiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puțin 124 de deținuți, identificați nominal, în majoritate politici, dar și de drept comun.

Majoritatea defuncților au fost depuși în sicrie confecționate din material lemnos, din care se mai păstrau resturi degradate de la părțile laterale și capacele acestora, dar și din cuiele care au asigurat îmbinarea lor. Starea de conservare a scheletelor era una precară, asupra lor nefiind descoperite obiecte de inventar funerar, acest lucru confirmând faptul că trupurile celor morți erau înhumate fără veșminte.

Pentru toate scheletele identificate și dezvelite în această campanie de cercetări arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Toate osemintele defuncților au fost extrase și recuperate în prezența unui medic legist, fiind transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După examinarea medico-legală, acestea vor fi transferate la Institutul Național de Medicină Legală din București unde se vor efectua alte analize de specialitate, cea mai importantă fiind realizarea testelor ADN în vederea stabilirii identității persoanelor decedate. Informațiile astfel obținute se vor constitui într-o bază națională de date, care va cuprinde treptat toate informațiile de acest tip ce se vor obține de la victimele care vor mai fi descoperite și deshumate pe teritoriul național și a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode.

Scopul acestui efort este ca printr-o metodologie care este în curs de stabilire să se facă verificarea ADN-ului obținut de la rudele și urmașii în viață ai acestor victime cu baza națională de date aflată în curs de constituire. Pe această cale facem apel la urmașii deținuților politici decedați în colonia de muncă de la Periprava să ne contacteze și să ne fie alături în demersul nostru de identificare a osemintelor descoperite până în prezent, dar și a celor care se vor recupera în campaniile arheologice viitoare.

Investigațiile arheologice s-au efectuat în prezența unui procuror militar din cadrul Parchetul Militar Teritorial București, instituție care în 2015 a fost sesizată de IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava și a locului unde acestea au fost înhumate. În teren a participat și un ofițer criminalist din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea. Acțiunea a fost sprijinită de către Prefectura județului Tulcea și Primăria comunei C.A Rosetti.

Din partea IICCMER și a instituțiilor muzeale colaboratoare, la activitățile de cercetare a participat un colectiv de arheologi și istorici, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Constantin Petre, Florin S. Soare, Constantin Vasilescu Paul Scrobotă, Horațiu Groza și Gabriel Rustoiu. Alături de aceștia, în teren s-a aflat și Radu Preda, președinte executiv al IICCMER.

*** Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 și aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.