PLUS Tulcea anunță competiție transparentă pentru funcția de prefect, pe competențe, dar decizia finala va fi politică, la centru. Citiți ce atribuții are un prefect

În calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
•    asigură, la nivelul judeţului , aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;
•    acţionează pentru realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
•    acţionează pentru asigurarea climatului de pace socială, menţinerea unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;
•    colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială;
•    verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliilor locale sau ale primarilor;
•    asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire pentru situaţii de urgenţă;
•    dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;
•    utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;
•    dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;
•    conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;
•    dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe;
•    hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;
•    asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%;
•    poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii;
•    solicită primarului sau preşedintelui consiliului judeţean convocarea unei şedinţe extraordinare a consiliului local, a consiliului judeţean în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice;
•    solicită convocarea de îndată a consiliului local ori a consiliului judeţean în caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităţii administrativ-teritoriale;
•    poate propune miniştrilor şi conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sancţionarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora;
•    convoacă colegiul prefectural cel puţin o dată pe lună şi oricând se consideră că este necesar;
•    aprobă în calitate de ordonator terţiar de credite bugetul instituţiei prefectului;
•    aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei prefectului precum şi organigrama cu încadrarea în numărul şi structura posturilor alocate de către ordonatorul principal de credite;
•    numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul pentru care are, potrivit legii, competenţa de numire;
•    acţionează pentru apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţiile prevăzute de lege;
•    asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, pregătirea şi ducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au caracter militar, precum şi a celor de protecţie civilă;
•    stabileşte, prin ordin, şi alte atribuţii pentru structurile de specialitate ale Instituţiei Prefectului, în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a atribuţiilor care i-au fost conferite prin reglementările legale.

Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de alte acte normative, precum şi însărcinările stabilite de Guvern, primul-ministru, respectiv de către Ministrul Afacerilor Interne.

În calitate de conducător al instituţiei care gestionează informaţii clasificate, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii:
–    asigură organizarea activităţii structurii de securitate, respectiv a funcţionarului de securitate şi compartimentelor speciale pentru gestionarea informaţiilor clasificate, în condiţiile legii;
–    solicită instituţiilor abilitate efectuarea de verificări pentru avizarea eliberării certificatului de securitate şi a autorizaţiei de acces la informaţiile clasificate pentru angajaţii proprii;
–    notifică ORNISS cu privire la eliberarea certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces pentru fiecare angajat care lucrează cu informaţii clasificate;
–    aprobă listele cu personalul verificat şi avizat pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat şi evidenţa deţinătorilor de certificate de securitate şi autorizaţii de acces şi le comunică la ORNISS şi la instituţiile abilitate să coordoneze activitatea şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
–    întocmeşte lista informaţiilor secrete de stat şi a termenelor de menţinere în nivelurile de secretizare şi o supune aprobării Guvernului, potrivit legii;
–    stabileşte obiectivele, sectoarele şi locurile din zona de competenţă care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat şi le comunică autorităţii desemnate de securitate pentru a fi supuse spre aprobare Guvernului;
–    solicită asistenţă de specialitate autorităţii de securitate desemnată să coordoneze activitatea şi să controleze cazurile privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat;
–    supune avizării autorităţii desemnate de securitate programul propriu de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi asigură aplicarea acestuia;
–    elaborează şi aplică măsurile procedurale de protecţie fizică şi protecţie a personalului care are acces la informaţii clasificate;
–    întocmeşte tabelul pe baza căruia se va realiza încadrarea corectă şi uniformă în nivelurile de secretizare a informaţiilor secrete de stat, în strictă conformitate cu legea şi îl prezintă, spre aprobare, împuterniciţilor abilitaţi prin lege să atribuie nivelurile de secretizare;
–    asigură aplicarea şi respectarea regulilor generale privind evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat şi a interdicţiilor de reproducere şi circulaţie în conformitate cu actele normative în vigoare;
–    comunică instituţiilor abilitate, potrivit competenţelor, lista funcţiilor din subordine care necesită acces la informaţii secrete de stat;
–    la încheierea contractelor individuale de muncă, a contractelor de colaborare sau convenţiilor de orice natură, comunică obligaţiile ce revin părţilor pentru protecţia informaţiilor clasificate în interiorul şi în afara unităţii, în timpul programului şi după terminarea acestuia, precum şi la încetarea acestora cu Instituţia Prefectului;
–    asigură instruirea personalului structurii/funcţionarului de securitate şi sistemul permanent de pregătire şi de funcționare conform standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România;
–    aprobă normele interne de aplicare a măsurilor privind protecţia informaţiilor clasificate, în toate componentele acestuia, şi controlează modul de respectare în cadrul unităţii;
–    asigură fondurile necesare pentru implementarea măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
–    analizează ori de câte ori este necesar, dar cel puţin semestrial, modul în care structura/funcţionarul de securitate şi personalul autorizat asigură protecţia informaţiilor clasificate;
–    asigură inventarierea anuală a documentelor clasificate şi, pe baza acesteia, dispune măsuri în consecinţă conform legii;
–    sesizează autoritatea desemnată de securitate în legătură cu incidentele de securitate şi riscurile la adresa informaţiilor secrete de stat;
–    dispune efectuarea de cercetări, şi, după caz, sesizează organele de urmărire penală în situaţia compromiterii informaţiilor clasificate.