Noua reglementare pentru contractele part-time reprezintă o măsură socială

Deputat Mirela Furtună

Foarte mulți analiști economici și politicieni de dreapta au atacat în mod permanent noua reglementare privind contractele part-time.

În fapt, noua reglementare vine în ajutorul angajaților aflați în situații vulnerabile și care aveau cel mai mult de pierdut.
Voi menționa, pentru început, categoriile care sunt exceptate de la noua reglementare. Astfel, pentru elevi și studenți, ucenici, persoane cu dizabilități, persoane care au un contract de muncă cu normă integrală și persoanele care au mai multe contracte part-time a căror cuantum este cel puțin egal cu salariul minim garantat în plată.
Este evident că o persoană adultă nu poate avea un nivel minimal de trai cu un venit mai mic de 1.524 de lei pe lună, cât reprezintă venitul net pentru cei care au salariul minim pe economie.
Contractele part-time au fost folosite pe scară largă pentru „optimizarea fiscală”, adică pentru diminuarea contribuțiilor sociale datorate statului, pentru munca reală prestată.
E vorba de așa-numita economie gri, în care există forme legale de plată a muncii la o valoare minimă (contractul part-time), dar în același timp diferența până la salariul negociat se plătește cash, „la negru”, direct angajatului fără nicio formă legală.
Faptul că aceste contracte erau folosite pe scară largă pentru munca la gri este demonstrat de numărul mare de angajați care au fost trecuți de pe contracte part-time pe contracte cu normă întreagă (la nivelul salariului minim), după aplicarea măsurii în 2018.
Din 1.550.000 de contracte part-time în 2017, după aplicarea măsurii 600.000 au fost transformate în contracte cu normă întreagă cu valoarea salariului minim pe economie. Restul de aproape 1 milion nu au fost afectați de măsură, pentru că angajații mai aveau un alt contract cu normă întreagă la un alt angajator.
De asemenea, folosirea abuzivă a contractelor part-time s-a putut vedea când Guvernul Orban a anulat măsura în 2020, iar 330.000 de contracte cu normă întreagă au fost transformate în contracte part-time, cu o reducere drastică a veniturilor pentru bugetul de la pensii și sănătate.
Mai mult, a fost folosit de mulți patroni care se angajau în propria firmă, cu o normă de 2 ore, pentru a plăti cel mai mic nivel de contribuții, astfel încât aceștia să poată beneficia de asigurarea socială de sănătate.
În 2018, după aplicarea măsurii, au fost scoase la lumină din economia gri peste 600.000 de contracte de muncă. E vorba de persoane care erau plătite la 2 ore, care au fost trecute pe contract cu salariu minim, cu nu normă întreagă.
Veniturile din contribuții sociale au crescut cu 180%, de la 1,9 miliarde lei în 2017, la 5,4 miliarde lei în 2018. Până în anul 2020, când Guvernul Orban a anulat măsura, deficitul la bugetul de pensii a fost diminuat de la 16 miliarde lei/an, la 2 miliarde lei/an.
Cei 600.000 de angajați și-au câștigat drepturile cuvenite pentru pensiile care urmează să le obțină după ieșirea din activitate.
Această măsură, pe lângă faptul că protejează drepturile patrimoniale ale categoriilor de salariați vulnerabili, prin calcularea unei pensii juste (se va calcula la nivelul salariului minim, nu la nivelul unor contribuții plătite pentru 2 ore), ajută la îmbunătățirea capacității guvernului de a susține puterea de cumpărare a pensionarilor și la o creștere veniturilor pentru sistemul de sănătate, din care sunt susținute tratamentele medicale pentru toți cetățenii.

Deputat Mirela Furtună, PSD Tulcea