DOCUMENT OFICIAL: Citiți studiul realizat în 2014 de cercetătorii INCDPM referitor la impactul asupra mediului în Rezervația Biosferei Delta Dunării a proiectului de realizare a canalului de navigație de mare adâncime pe brațul Bâstroe

Studiu privind reactualizarea evaluării componentelor fizico-chimice și biologice din Delta Dunării și zona costieră adiacentă în contextul impactului transfrontalier al canalului Bâstroe și stabilirea unui sistem transfrontalier de monitoring, coordonat cu partea ucraineană, în vederea analizării impactului asupra mediului în Rezervația Biosferei Delta Dunării a proiectului de realizare a canalului de navigație de mare adâncime pe brațul Bâstroe – 2014.

„În anul 2004, Ucraina a luat decizia executării fazei I a construcţiei canalului navigabil de mare adâncime pe braţele Chilia şi Bâstroe fără notificarea României, considerând că proiectul nu are implicaţii cu caracter transfrontalier. În anul 2005-2006 Comisia de Anchetă a identificat mai multe efecte cu caracter transfrontalier (ex. lucrările de dragaj împreună cu creşterea concentraţiei de sedimente în aval de zonele de dragaj vor afecta hidrologia zonei și habitatele pentru peşti, descărcarea sedimentelor în mare va afecta zona litorală românească, intensificarea traficului şi pierderea habitatelor va produce un efect cumulat la scară mare şi pe termen lung asupra păsărilor şi peştilor) subliniind totodată că acestea sunt valabile şi pentru faza a II-a a execuţiei canalului ucrainean, precum şi ulterior, în perioada de exploatare.

În cadrul reuniunii Comisiei Mixte Trilaterale România – Moldova – Ucraina din anul 2013 aceste țări au abordat și problematica impactului proiectului ucrainean asupra Deltei Dunării. Drept urmare s-a convenit asupra unor măsuri de îmbunătățire a cooperării pe această problemă, în special asupra schimbului de studii și date privind efectuarea monitorizării post – proiect, analiza comună a acestor studii, precum și monitorizarea comună în zona Deltei Dunării. Astfel, în anul 2013 a fost realizat un “Studiu privind monitoringul calităţii componentelor fizico-chimice şi biologice din Delta Dunării şi zona costieră adiacentă în contextul impactului transfrontalier al canalului Bâstroe, pe perioada 2010 – prezent, şi analiza consecinţelor asupra mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi zona costieră adiacentă determinate de proiectul Bâstroe”. Având în vederea necesitatea prezentări concluziilor monitorizării părţii române în ceea ce priveşte impactul realizării canalului de navigaţie de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră pe braţul Bâstroe cu ocazia întâlnirii trilaterale România-Ucraina-Republica Moldova, a fost necesară o reactualizare a datelor cu informaţii noi produse în anul 2014, la nivelul institutelor şi autorităţilor responsabile de managementul şi protecţia elementelor de mediu în Delta Dunării.
În acest sens proiectul a vizat:

Reactualizarea şi completarea datelor privind starea componentelor fizico-chimice şi biologice din Delta Dunării şi zona costieră adiacentă (apa, hidrobiologia, peştii, păsările, amfibienii, reptilele şi mamiferele).

Analiza, pe baza datelor şi informaţiilor, a consecinţelor asupra mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi zona costieră adiacentă, determinate de realizarea proiectului Bâstroe – o atenţie specială acordată peştilor (sturionii), păsărilor şi elementelor hidromorfologice.

Elaborarea unei propuneri reactualizate privind sistemul comun româno-ucrainean de monitoring transfrontier pentru evaluarea impactului de mediu a proiectului canalului de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră pe braţul Bâstroe

Parteneri
Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Mediului
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare “Delta Dunării”
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”
Institutul Naţional de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

Responsabili de Proiect:
Dr. Ing. Habil. Deák György

Perioada de desfășurare
25.11.2014 – 15.12.2014

Finanțat prin
Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

Obiective

Obiectivul general al proiectului presupune reactualizarea evaluării componentelor fizico-chimice și biologice din Delta Dunării și zona costieră adiacentă în contextul impactului transfrontalier al canalului Bâstroe și stabilirea unui sistem de monitorizare transfrontalier, coordonat cu partea ucraineană, în vederea analizării impactului asupra mediului în Rezervația Biosferei Delta Dunării datorat constucției canalului de navigație de mare adâncime pe brațul Bâstroe.

Rezultate

În scopul analizei și confirmării unor rute de migrație ale sturionilor, în anul 2013 cercetătorii Insitutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului au montat două sisteme de monitorizare pe brațul Chilia, la confluența cu brațul Bâstroe (amonte și aval de acesta) suplimentar față de alte două sisteme montate în anul 2011 la Isaccea și Tulcea.

Sisteme de monitorizare fixate pe brațul Chilia

Astfel, în perioada 2011 – 2014 cercetătorii INCDPM București au marcat și monitorizat în timpul migrațiilor de reproducere pe Dunărea Inferioară peste 250 de exemplare de sturioni din cele 4 specii prezente pe teritoriul țării noastre: morun, nisetru, păstrugă și cegă. Din graficul prezentat mai jos se observă faptul că nisetrul constituie un procent de doar 1% din total, ceea ce impune găsirea și aplicarea rapidă a unor soluții care să ducă la creșterea nivelului populațional al acestei specii, existând altfel riscul ca în viitorul apropiat să dispară din arealul Dunării.

Capturi înregistrate în perioada 2011-2014

Rezultatele unei analize amănunțite a perioadei 2012-2014 au arătat că în anul 2013 în perioada de toamnă, un procent de 69% din totalul sturionilor coborâți spre mare au folosit brațul Tulcea, în timp ce proporția exemplarelor care au coborât către mare pe brațul Chilia la sfârșitul migrației de primăvară 2014 este aceeași cu cea din 2012 și anume 53% .
Soluţia de intensificare a monitorizării traseelor sturionilor prin montarea unor staţii suplimentare aval-amonte de Bâstroe a dat rezultate ducând la creşterea nivelul de încredere al volumului informaţional referitor la comportamentul sturionilor pe perioada lor de migrare. Cercetările au evidențiat faptul că sturionii folosesc ca trasee de migrare braţul Chilia şi Stambulul Vechi, spre şi dinspre Marea Neagră. În acestă situaţie, în cazul în care şi braţul Chilia devine o zonă inertă vis-a-vis de posibilitatea de migrare a sturionilor, coroborat cu situaţia de la braţul Sulina, singura posibilitate de migrare a speciilor protejate prin Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii de Floră şi Faună Ameninţate cu Dispariţia (CITES) va rămâne braţul Sf. Gheorghe, astfel existând riscul major de reducere a posibilității de migrare a sturionilor“.

SURSA : Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului