Joi, 3 octombrie 2013, ora 18.00, la Casa Avramide din str. Progresului nr. 32, cu participarea lui Mihai Marinache, Marius Vasileanu și Constantin Ajder, va avea loc lansarea volumului V din ciclul Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva securității: Mircea Vulcănescu, realizată de cercetătoarea Dora Mezdrea.
Dora Mezdrea, cercetător la Muzeul Național al Literaturii Române, s-a născut în 1959 și a absolvit Facultatea de Filologie de la Universitatea din Bucureşti în 1982. Până în 1989 a fost profesoară, apoi redactor şi traducător. În 1994 a început cercetarea arhivelor în căutarea amănuntelor până atunci ascunse despre filozofii perioadei interbelice româneşti, îndeosebi despre Nae Ionescu. A elaborat mai multe ediţii din scrierile autorilor români interbelici: Simion Mehedinţi, I.G. Savin, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, D.C. Amzăr.
Ciclul Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva securității dezvăluie o parte neştiută a biografiei discipolilor lui Nae Ionescu. Filozoful, logicianul, pedagogul și jurnalistul Nicolae C. Ionescu (Nae Ionescu) s-a născut în 1890 la Brăila. Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism. A știut să adune în jurul său și să eleveze o pleiadă de membri ai generației de aur interbelice a literaturii și gândirii românești precum Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Vasile Moisescu și George Murnu. În anii 1930 a fost puternic implicat în politică, susținându-l inițial pe Regele Carol al II-lea și apoi Mișcarea legionară. A murit la Băneasa, în 1940.
Urmare a unei munci de cercetare de ani de zile în arhivele securităţii, Dora Mezdrea oferă publicului nişte documente impresionante, care întregesc imaginea unui regim totalitar în relaţia sa cu intelectualii. După Nae Ionescu, Mircea Eliade, Octav Onicescu și Constantin Noica, volumul V îl aduce în atenția publicului pe Deţinutul criminal de război Vulcănescu Mircea.
Un renumit sociolog spunea că un popor care îşi macină elitele implicit renunţă la istorie. Demersul Dorei Mezdrea se adresează conștiinței noastre:
„Nu vreau să vorbesc aici despre lipsa de disponibilitate, în general, a societăţii româneşti faţă de elitele sale exterminate. Dar dacă vom continua să ne exterminăm elitele, vom renunţa nu numai la istorie, vom renunţa nu numai la fiinţa noastră, ci vom renunţa pur şi simplu să fim“.
