„Educația ne unește”, dezbatere despre sistemul de învăţământ la Colegiu Spiru Haret

În urma ideilor propuse de Ministerul Educației Naționale pentru consolidarea unei viziuni moderne asupra formării elevilor și studenților, care urmează a fi transpusă într-un cadru legislativ corelat cu perspectivele socioculturale și economice ale României viitorului, marți 21 mai în amfiteatrul Colegiului Dobrogean Spiru Haret a avut loc o dezbatere publică pe această temă.
La invitația directorului Florin Anastasiu au răspuns părinţii elevilor, elevi, profesori, reprezentanți ai unor ONG-uri, discutând despre viziunea sistemică „Educația ne unește”.
„Documentul de poziție lansat propune structurarea rolului educației, implicit rolul sistemului național de învățământ, pe cinci valori fundamentale: încredere, echitate, solidaritate, eficacitate și autonomie, care să se regăsească în cinci principii: centrarea pe elev, flexibilitate, calitate măsurabilă, colaborare, subsidiaritate “a declarat directorul Colegiului Spiru Haret, Florin Anastasiu, cel care a prezentat documentul.
La rândul lor, părinții elevilor au solicitat o relaxare a curriculumului, fiind de părere că se fac multe materii nefolositoare și astfel se pune presiune pe copii.
În mare, părinții au fost de acord cu un sistem ce îndrumă elevul spre o anumită calificare încă din timpul liceului, cu implementarea sistemului finlandez cu îndrumător de carieră, chiar și cu bacalaureatul diferențiat.
„Vorbim despre o viziune, nu o impunere imediată, nu e un proiect legislativ, părerea tuturor este importantă pentru o schimbare pe termen lung a întregului sistem “a mai precizat directorul Anastasiu.

În document sunt enumerate valorile fundamentale pe care sistemul de învăţământ ar trebui să le cultive. Acestea sunt cinci la număr: încredere, echitate, solidaritate, eficacitate și autonomie.

Pe lângă acestea, apar enumerate şi cinci principii ale unei viitoare legi a educaţiei: centrarea pe elev, flexibilitate, calitate măsurabilă, colaborare, subsidiaritate.

Iată ce presupun aceste principii, pe scurt, în explicaţia autorilor:

1. Centrarea pe elev. În plan concret, acesta presupune consiliere pentru orientare școlară și profesională bazată pe aptitudini și talent, precum șisprijin socioeducațional pentru toți copiii, în funcție de nevoile fiecăruia.
2. Flexibilitatea. Există rute flexibile care asigură un parcurs școlar
   pentru fiecare, cu posibilități de revenire și de modificare a acestuia pentru a atinge obiectivele dorite. În plan individual, rezultatul demersului educațional va fi un adult flexibil și adaptabil la dinamica societății.
3. Calitatea măsurabilă. Există standarde de calitate transparente pentru toți actorii și fiecare etapă a parcursului educațional are obiective clare asumate pentru fiecare copil în parte. Impactul pozitiv al procesului de predare-învățare asupra elevului este indicatorul principal de calitate a unei școli, iar succesul serviciului public de educație, în ansamblu, se măsoară prin intrarea calificată a tânărului pe piața muncii.
4. Colaborarea. Serviciul public de educație colaborează activ cu sectorul economic și asociativ, iar școala sprijină și, la nevoie, dirijează familia în rolul său de educator principal. Cadrele didactice lucrează
   interdisciplinar, în beneficiul elevilor, sprijinindu-se reciproc și împărtășind modele de bune practici. Învățarea se bazează pe participarea beneficiarilor (elevi, familie, comunitate) la elaborarea conținuturilor și la definirea traseului educațional.
5. Subsidiaritatea. Deciziile care afectează progresul copilului se iau cât mai aproape de acesta, iar asigurarea calității demersului educațional și atingerea obiectivelor de învățare pentru fiecare copil sunt în responsabilitatea fiecărui actor implicat, de la familie la școală și comunitate. Școlile sunt încurajate, prin instrumente speciale, să își suplimenteze finanțarea și să îmbunătățească performanța demersului
   educațional în modul cel mai potrivit contextului în care funcționează.