Incertitudini privind implementarea noului Plan Strategic pentru macroregiunea Dunării

Întâlnirea informală a Consiliului Consultativ SUERD din 12 Mai 2020 a scos în evidență faptul că urmare crizei actuale, Uniunea Europană poate reviziu finanțările pentru cooperare macro-regională. La întălnire, secretariatul consiliului a făcut o prezentare a Planului de Acțiune SUERD (document aprobat de Comisie), precum și o sinteză a  activităților Consiliului Consultativ sub mandatul secretariatului deținut de USH Pro Business. Au fost prezentate proiectele importante sintetizate de USH Pro Business pe baza propunerilor membrilor consiliului, după care a urmat o dezbatere cu reprezentanții societății civile.

Deși Planul de Acțiune a fost rezultatul unor ani de eforturi și acesta a fost în cele din urmă adoptat, în prezent, acțiunile propuse inițial în document fac obiectul unor noi prioritizări pentru identificarea acelora care se vor putea bucura de finanțare imediată de la UE. Coordonatorul național SUERD, din cadrul MAE a amintit și despre dezbaterile pe tema bugetului Uniunii Europene, și unele revizuiri foarte probabile în structura acestuia urmare pandemiei. Din aceste motive, statelor membre SUERD li s-a solicitat să identifice cel mult trei acțiuni prioritare pentru fiecare axă prioritară, pornind de la cele 6-7 pe fiecare AP existente în Planul de Acțiune aprobat, de agreat de Comisia Europeană. Aceste acțiuni prioritare vor trebui ulterior transpuse adecvat în exercițiul prezent de programare a fondurilor UE. Coordonatorul național a opiniat că dezbaterile care au loc la nivelul Uniunii Europene pe marginea bugetului ne conduc către ipoteza că, pe viitor, vor putea fi alocate mai multe fonduri către domenii precum: protecția mediului, dezvoltarea democrației, a statului de drept și mai puține fonduri către transporturi sau conectivitate.

Reprezentanții Ministerului Muncii, Direcția Politici și Servicii Sociale au subliniat că prioritatea incluziunii sociale și reducerii sărăciei în SUERD sunt esențiale, cu atât mai mult cu cât societatea civilă din România a insistat ca acest aspect să fie prioritar în SUERD.

Dezbaterea s-a axat pe identificarea proiectelor pe care CC SUERD își propune să le susțină și implementeze. Prezentarea Planului de Acțiune SUERD a avut rolul de a ajuta membri socității civile, ONG-urile și alți reprezentanți ai CC SUERD să încadreze mai bine proiectele deja propuse, în funcție de acțiunile definite pe arii prioritare în documentul strategic aprobat. La orice scriere de proiect pe Strategia Dunării, trebuie avută în vedere urmărirea obiectivelor strategice din document. Consiliul Consultativ și-a exprimat punctul de vedere că, nici până în prezent, nu se cunoaște cu exactitate maniera în care proiectele SUERD vor fi evaluate. Schițele programelor operaționale viitoare pot fi analizate, iar CC SUERD trebuie să le urmărească pentru a avea repere asupra relevanței ghidurilor din perspectiva SUERD. Totuși, în opinia consiliului, acest lucru este încă insuficient fiind nevoie de o clarificare din partea autorităților de management a programelor operaționale asupra modului de evaluare a proiectelor SUERD și asta în baza unei consultări prealabile .

„Avem temerea că, precum cotele apelor Dunării sunt în scădere, urmare secetei și cotele de interes pentru SUERD în actualul context de criză, scad la nivel național și european. Poate fi un sindrom al depresiei economice europene deși ambiția acestei strategii este să creeze prosperitate, reducerea decalajelor și a sărăciei tocmai pentru a răspunde solidar la astfel de situații” a declarat conf. univ. dr. Costin Lianu, director general USH Pro Business, reprezentant al Secetariatului CC SUERD. Acesta a continuat „Noi suntem datori să luptăm pentru reducerea decalajelor și combaterea sărăciei prin aportul societății civile. Vom insista și pentru proiecte  precum digitalizarea sub toate aspectele ei, coridoarele logistice și de comerț, agricultură sustenabilă, de preferat ecologică (bursele de produse, rețele de comercializare și standarde), specializarea inteligentă în agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea unui concept de sănătate umană în contextul actualei pandemii, rețele de centre locale, regionale de  inovare, internaționalizare, acces la cunoștiinte, incluziune socială și pregătire, managementul zonelor protejate, dezvoltarea sustenabilă a Deltei Dunării, inițierea în scrierea de proiecte europene, Horizon Europe ș.a. Nu înțeleg de ce ar trebui să reducem fondurile pe SUERD. Dacă ne uităm la dezbaterile mondiale legate de situația creată de COVID-19, vedem că se pune mai mare accent pe zona de prevenire a unor pandemii, de combatere a efectelor acestora pe  ideea de teritorii reziliente la astfel de provocări.”

De asemenea au fost dezbătute teme legate de dezvoltarea capacității administrative și a intercomunalității în România și alte țari dunărene care ar trebui să fie o prioritate în strategie. În condițiile în care autoritățile locale, primarii știu foarte puțin sau deloc despre strategie, s-a propus înființarea de birouri de informare SUERD la nivel local, în care oameni pregătiți, ofițeri dunăreni să poată aduce strategia mai aproape de comunitățile locale. A fost subliniată importanța dezvoltării de proiecte pentru tineri, care să acceseze fonduri pentru comunitățile lor, împreună cu țările membre din Strategia Dunării. De o mare importanță rămâne tema turismului și realizarea de proiecte integrate de dezvoltare a turismului, pe sănătate dar și rural, cultural, ecologic, religios.

Alte aspecte importante subliniate au fost: dezvoltarea împreună cu Ministerul Tineretului a 350 de centre de tineret la nivel național, educative, cu reconversie profesională și promovarea agriculturii ecologice cu accent pe produsele românești.

O altă concluzie importantă a fost că Strategia Dunării are nevoie de abordări bine structurate astfel încât proiectele să aibă continuitate. Au fost propuse proiecte de întărire a rolului societații civile atât în SUERD cât și în toate domeniile care vizează cetățenii și solicită CC să transmită cu celeritate aceste proiecte și inițiative, considerând totodată că acest consiliu are un rol esențial în guvernanța strategiei. S-a insistat pe ideea ca, consiliul să se racordeze la mișcarea macro-regională a societății civile, urmând ca federația să se implice în acest demers. Un element important pe care consiliul trebuie să-l aibă în vedere este controlul societății civile asupra eficienței guvernanței SUERD de către autoritățile cu responsabilități pe această linie.

De asemenea s-a subliniat că investițiile economice pentru revenirea din criza Covid trebuie văzute ca oportunități majore pentru România și pentru zona Dunării. Este nevoie de o relansare verde, Guvernul României a semnat împreună cu alte state, o scrisoare de susținere a Pactului Ecologic European, iar investițiile viitoare trebuie să fie aliniate cu obiectivele acestuia și cu obiectivul de limitare a încălzirii globale din Pactul de la Paris, pentru a se evita probleme ale schimbărilor climatice.

Proiectele trebuie să aducă reduceri de emisi, beneficii pentru sănătate și refacerea ecosistemelor și a mediului, precum: decarbonizarea transportului, îmbunătățirea infrastructurii de transport care să permită transportul cu emisii zero, reabilitarea clădirilor de așa natură încât să devină eficiente din punct de vedere energetic, dezvoltarea energiei din resurse regenerabile sustenabile, refacerea naturii pe scară largă.

A fost analizată axa prioritară 8 care cuprinde aproape toate cele 5 acțiuni dedicate clusterelor. Concluzia a fost că, clusterele sunt puternic implicate în crearea de măsuri de combatere a efectelor COVID-19 dar, în același timp, sunt puternic implicate și în diverse proiecte europene. În Planul de Acțiune, deadline-urile sunt în decembrie 2021, mijlocul anului 2022, iar termenele sunt optimiste, deci până la definitivarea bugetului UE, trebuie să identificăm sursele de finanțare ale acestor proiecte. Clusterul CERMAND și-a arătat interesul pentru dezvoltarea unui proiect vizând tehnologia hidrogenului unde există expertiză și se pot dezvolta soluții de export pentru România  cu această tehnologie.

În domeniul construcțiilor s-a făcut precizarea că începând cu data de 1 ianuarie 2019, nu se mai pot realiza construcții noi și nu se mai pot face recepțiile clădirilor dacă nu se încadrează în Standardul Early Zero Energy Building. Legal, niciun proiect dezvoltat cu bani UE sau guvernamentali, nu se poate implementa decât dacă construcțiile prinse în proiect respectă normele de consum redus de energie, către zero iar acest lucru trebuie cunoscut de toți cei care vor să devolte proiecte în SUERD.