Ziarul de Tulcea

www.ziaruldetulcea.ro

Includerea zonei ITI Delta Dunării între zonele maritime periferice ale Europei, dezbătută și în Biroul Politic al CRPM din Estonia Includerea zonei ITI Delta Dunării între zonele maritime periferice ale Europei, dezbătută și în Biroul Politic al CRPM din Estonia
O delegație reprezentând Consiliul Județean Tulcea, alcătuită din Valentin Moldoveanu și Timiș Nicoară, consilieri județeni,  și Nicolae Cernătescu, consilierul președintelui Horia Teodorescu, a participat,... Includerea zonei ITI Delta Dunării între zonele maritime periferice ale Europei, dezbătută și în Biroul Politic al CRPM din Estonia

O delegație reprezentând Consiliul Județean Tulcea, alcătuită din Valentin Moldoveanu și Timiș Nicoară, consilieri județeni,  și Nicolae Cernătescu, consilierul președintelui Horia Teodorescu, a participat, în perioada 20 iunie – 22 iunie, la Biroul Politic al  Conferinței Regiunilor Periferice Maritime (CRPM), găzduit în orașul Parnu, Estonia.

În cadrul  sesiunii 4 a  Lucrărilor Biroului Politic al CRPM, sesiune dedicată viitorului buget al Uniunii Europene privind Politica de Coeziune, au fost prezentate prioritățile județului Tulcea, de către Christiana Kalogirou – președinte al Comisiei Balcanice și a Mării Negre din cadrul CRPM și guvernator regional al Egeei de Nord, așa cum au fost prezentate și discutate recent la Istanbul si Burgas, pentru a coordona mai bine poziția CRPM/BBSC privind viitorul cooperării teritoriale europene.

Astfel, pentru atragerea fondurilor europene și implementarea cu succes a cât mai multor proiecte în zonă, Consiliul Județean Tulcea solicită sprijinul CRPM în lobby-uri către instituțiile UE pentru includerea zonei ITI Delta Dunării în zonele maritime periferice ale Europei, cu rate mai mari de finanțare pentru proiectele fondurilor structurale ale UE, după cum reiese din declarația de fond prezentată de Consiliul Județean Tulcea la Biroul Politic din Gozo, Malta.

Conferința Regiunilor Periferice Maritime poate, de asemenea, să identifice situații similare în bazinele maritime și nu numai, să includă alte zone cu potențial similar în zonele care beneficiază de rate mai mari de finanțare pentru proiectele fondurilor structurale ale UE.

De asemenea, posibilitatea ca aceste fonduri din Delta Dunării ITI (Investiții teritoriale integrate) să fie eligibile pentru proiecte cu componentă transfrontalieră, în cazul regiunilor din țări care au semnat Parteneriatul Estic (Republica Moldova și Ucraina), ar avea un impact pozitiv imediat și ar da un semnal clar de seriozitate cu care instituțiile europene se sprijină pe vecinătatea estică.

Crearea de parteneriate durabile necesită timp și bani, iar Comisia Europeană, prin intermediul DG Vecinătate, ar trebui să-și imagineze un instrument suplimentar dincolo de Instrumentul european de vecinătate pentru a crea un dialog, pentru a restabili climatul de siguranță și încredere. După cum s-a menționat în cadrul Grupului de Cooperare Externă al CRPM, Uniunea Europeană trebuie să asigure finanțarea unor astfel de parteneriate între regiunile Uniunii Europene și regiunile țărilor semnatare ale Parteneriatului Estic în care există o voință și o deschidere comună. Instrumentul european de vecinătate nu poate răspunde acestor nevoi pe cont propriu.

În cadrul dezbaterilor din cadrul sesiunii de lucru privind Afacerile Maritime, Valentin Moldoveanu, consilier județean și manager FLAG Delta Dunării, a prezentat situația actuală a absorbției fondurilor europene dedicate acestui sector la nivel de județ și a ridicat problema procentului mare de cofinanțare de 50% in acest sector menționând faptul că zona ITI Delta Dunării este cea mai mare regiune din Estul Europei care are peste o mie de pescari la scară mică și că această zonă îndeplinește toate condițiile impuse de UE pentru a se regăsi în viitorul Regulament al  Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime  ca regiune periferică în Anexa I . În sprijinul acestei priorități a județului Tulcea a venit și Christiana Kalogirou, președintele Comisiei Balcanice și a Mării Negre din cadrul CRPM, care a menționat că în cadrul  Comisiei Balcanice și a Mării Negre a fost adoptată  în unanimitate o declarație în acest sens ce va fi transmisă către CRPM. Totodată, Vasco Cordeiro, președintele CRPM, și Eleni Marianou, secretar general al CRPM, și-au exprimat susținerea în îndeplinirea acestui deziderat.