Interviu cu Horia Teodorescu, preşedinte C. J. Tulcea: „Nici eu, nici primarul Hogea nu suntem nemuritori “

Horia Teodorescu

Rep.: După alegeri, aşa cum era tradiţia, toţi aşteptau o mare epurare, în consiliu, deconcentrate şi nu numai, venită din tabăra câştigătorilor. De ce nu s-a mai întâmplat asta, spre mirarea tuturor? De ce o altă strategie?

Horia Teodorescu (H.T.): În primul rând, termenul de „epurare “este impropriu atunci când vorbim de schimbarea unor oameni, atunci când discutăm despre ocuparea unor poziţii în conducerea unor instituţii publice. Putem discuta, cel mult, despre schimbări în anumite poziţii, în mod special acolo unde lucrurile nu merg cum trebuie, posturi care nu sunt ocupate de profesionişti sau, cel mai grav, cei care au fost implicaţi în acţiuni politice vădite, fapt ce le atrăgea incompatibilitatea cu poziţiile deţinute.

Nu sunt adeptul schimbărilor pe criterii politice, sunt adeptul schimbărilor pe competenţă, pentru profesionalism.

Instituţia Consiliului Judeţean Tulcea, ca multe alte instituţii din administraţie, nu mai este în momentul de faţă mobilată cu foarte multe persoane de înaltă calificare. Unii sunt tineri şi, acum, fac noi paşi în administraţie. Avem şi oameni cu experienţă, care sunt în structura Consiliului Judeţean de la începuturi, sau aproape de la începutul creării aceşti instituţii.

Eu am încercat să aduc tineri în structura Consiliului Judeţean, care să poată învăţa de la cei cu multă expertiză, să afle ce înseamnă administraţie şi cum trebuie să lucreze într-o instituţie precum Consiliul Judeţean.

Trebuie să înţelegem că aici sunt mulţi oameni peste care au trecut mulţi preşedinţi de Consiliu Judeţean, fără ca poziţia lor să fie afectată. Iar aceasta s-a datorat experienţei lor şi a profesionalismului de care au dat dovadă.

Nu a fost alocată vreo strategie, a fost doar o încercare de îmbinare a tinereţii profesionale cu experienţa.

Personal, am încercat să mă ţin cât mai departe de patima politică, acceptând doar anumite mutări, acolo unde am considerat că lucrurile nu merg destul de bine.

Până la urmă, cred că pe viitor se va lua o decizie astfel încât funcţionarii publici să aibă un statut care să nu le afecteze poziţiile în funcţie de un partid sau de altul care câştigă alegerile.

Cred că numai oamenii care au căpătat experienţă din munca de o viaţă, care au dat dovadă de profesionalism, respect şi devotament pot duce mai departe, cu beneficii multiple, aceste instituţii.

Sunt un om echilibrat şi am încercat să iau cele mai bune decizii. Sper că am şi reuşit acest lucru. Mi-aş dori ca din acest exemplu să fi învăţat ceva şi cei care au fost la conducerea judeţului înaintea noastră.

Rep.: Cunoscătorii, poate mai puţin publicul larg, ştiu că aveţi o relaţie bună, de colaborare cu primarul Hogea. Poate nimic neobişnuit dacă nu am vorbi de preşedintele PDL şi cel al PSD. De unde atâta normalitate, când mulţi ar fi aşteptat alte bătălii politice?

H.T.: Dacă este să discutăm despre relaţia bună dintre mine şi primarul Constantin Hogea, vreau să cred că acest lucru este şi o dorinţă a unei mari părţi din populaţia municipiului Tulcea. Am considerat că nici eu, nici primarul Hogea nu suntem nemuritori, iar o relaţie benefică oraşului, judeţului şi populaţiei va fi mult mai bine privită decât o stare conflictuală care nu ar aduce nimic bun pentru locuitorii judeţului nostru.

Petru această colaborare interinstituţională pe care o avem nu ar trebui să ne facem vreun angajament unul altuia. Fiecare dintre noi a considerat că e natural să ne punem la dispoziţia populaţiei judeţului nostru. Probabil că vor veni şi vremuri în care – sper eu, cu „decenţă “, fiecare dintre noi îşi va susţine punctele de vedere pe doctrine politice. Ne vom susţine fiecare candidaţii, dar întotdeauna, sper, decenţa trebuie să fie la ea acasă în judeţul Tulcea. Vremea talibanismului politic, care nu a făcut decât foarte mult rău, sper să fie trecut, iar tulcenii să nu aştepte de la cei aleşi decât respect, realizări în folosul cetăţenilor, şi cât mai puţin timp pierdut pentru surdele bătălii politice.

Este, din punctul meu de vedere, o normalitate, este ceea ce se întâmplă în mai multe ţări civilizate ale lumii şi, de asemenea, acolo unde aleşii nu au decât un singur scop primordial: să lase ceva în urma lor, în beneficiul locuitorilor judeţului.

Rep: Nominalizaţi trei proiecte pe care le-aţi pune în practică mâine dimineaţă dacă vi s-ar oferi posibilitatea de finanţare.

H.T.: Dacă mâine aş fi întrebat care sunt trei mari proiecte pe care le-aş pune în practică, acestea ar fi: podul peste Dunăre, rezolvarea în totalitate a problemei de infrastructură în mediul rural şi urban şi aplicarea în totalitate a strategiei Deltei Dunării, aşa cum ea ne este pregătită de Banca Mondială.

Sunt doar trei dintre proiectele mari care ar necesita sume de ordinul sutelor de milioane de euro. Pe lângă acestea, sunt alte zeci de proiecte punctuale care merită să fie abordate în perioada imediat următoare.

Rep.: Care este realizarea de care sunteţi cel mai mândru, cea mai aproape de suflet, până acum, de la preluarea mandatului?

H.T.: Dacă ar fi să menţionez unul dintre proiectele cu care mă pot mândri şi pentru care a fost semnat contractul de finanţare chiar în luna decembrie a acestui an, atunci m-aş referi la proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea “. Este cel mai mare proiect derulat de Consiliul Judeţean Tulcea şi care are o valoare de peste 30 de milioane de euro.

De asemenea, o altă realizare care va depăşi proiectul mai sus amintit (de fapt un cumul de proiecte) este strategia Deltei Dunării, cu acel Instrument Teritorial de Investiţii care va aplica diverse proiecte de infrastructură, cultură, sănătate, mediu, pentru 32 de localităţi ale judeţului nostru. După aprecierile mele, numărul beneficiarilor acestei strategii ajunge la peste 70% din populaţia judeţului nostru.

Poate o bucurie în plus pentru noi este dată de faptul că suntem singurii din ţară care au reuşit să capaciteze Banca Mondială să lucreze o astfel de strategie, care va fi folosită ca model şi pentru alte judeţe sau regiuni ale României. Aceasta cuprinde şi o mică parte din judeţul Constanţa, fapt ce ne dă dreptul să credem că am fost precursorii unei viitoare regiuni Dobrogea şi prin această strategie.

Rep.: Pe scurt, de ce ar fi mai bine pentru tulceni în regiunea Dobrogea, cu judeţul Constanţa?

H.T.: De ce ar fi mai bine pentru tulceni în regiunea Dobrogea? Eu consider că dobrogenii, locuitorii judeţelor Tulcea şi Constanţa, şi-au creat deja un climat propriu în acest areal, au o istorie comună, au obiceiuri comune. De asemenea, etniile care trăiesc în cele două judeţe sunt cam aceleaşi şi în Constanţa şi în Tulcea.

O posibilă regiune Dobrogea ar fi o regiune cu un potenţial economic fantastic, cu un potenţial turistic pe care nu îl mai regăsim nicăieri în România şi o zestre geografică, istorică şi culturală pe care, de asemenea, nu le putem regăsi în nicio altă zonă a României. Este regiunea cu deltă, cu mare, cu munţi, cu vestigii arheologice, port, dar şi cu foarte multe unităţi economice de mare impact pentru economia naţională.

Până şi vântul din Dobrogea a devenit, în ultima perioadă, o avere, o mare atracţie pentru dezvoltatorii de parcuri eoliene.

Cred că dobrogenii ar fi mândri şi bucuroşi să trăiască în regiunea lor istorică şi să fie beneficiarii a ceea ce natura, istoria şi Dumnezeu ne-a dăruit.

Rep.: Vă consideraţi un om bogat?

H.T.: Îmi puneţi o întrebare destul de dificilă… dacă mă consider bogat? Nu ştiu unde este graniţa dintre un om care are o situaţie stabilă şi un om bogat. Sunt un om care nu duce grija zilei de mâine. Mi-am construit acest statut începând cu aprilie 1990, când am făcut primul pas spre privatizare. Sunt, de asemenea, un om care a muncit: am plecat de jos şi am încercat să îmi ajut semenii cât am putut.

Rep: Când vom scăpa de gropile de pe drumul spre Constanţa?

H.T.: În 2014 încep lucrările. La finalul anului 2015 drumul spre Constanţa va fi „ca-n palmă “în întregime.

A fost una dintre ambiţiile mele de locuitor al acestui judeţ: am discutat cu premierul Victor Ponta şi, în vara anului 2013, mi-a promis că investiţia despre care discutăm va primi finanţare. Deja s-a ţinut licitaţia, lucrările la porţiunea de drum de la graniţa cu judeţul Constanţa până în municipiu vor începe în 2014, iar investiţia, care se ridică la peste 80 de milioane de lei, va fi gata în 2015.

M-am implicat personal în obţinerea finanţării pentru lucrările la modernizarea drumului Tulcea-Constanţa, iar asta pentru că investiţia aduce mari beneficii tuturor locuitorilor din judeţul Tulcea.

Rep.: Ne pregătiţi ceva surprize plăcute în 2014?

H.T.: Despre surprizele plăcute privind proiectele pe 2014 vreau să vă spun că ele vor fi, sper, multe, dar nu aş vrea să vorbesc fără să am certitudinea că ele se vor şi întâmpla.

Săptămânal, sau chiar zilnic fac toate demersurile pentru că foarte multe dintre proiectele judeţului nostru să prindă poziţii eligibile la finanţare. De asemenea, lucrăm permanent pentru identificarea unor noi proiecte necesare judeţului Tulcea care să intre la finanţare pe viitorul program de accesare 2014-2020.

Vreau să asigur cititorii că pregătim foarte multe proiecte pentru infrastructura rurală, dar şi pentru infrastructura deltaică. În aceste zile, vrem să avem o întâlnire cu administraţia publică a municipiului Tulcea pentru a identifica şi aici proiectele prioritare.

Îmi doresc foarte mult ca anul care vine să fie anul în care judeţul Tulcea să se înscrie cu foarte multe proiecte la finanţare. Să nu uităm că acum trece un tren în care dacă nu ne urcăm nu o vom mai putea face decât după anul 2020.

Aş vrea ca tulcenii să înţeleagă că noi, cei din Consiliul Judeţean Tulcea, facem tot ceea ce putem pentru a da judeţului nostru strălucirea pe care o merită.

În final, vreau să le urez tuturor cititorilor dumeavoastră „Sărbători fericite! “şi un An Nou plin de împliniri. La Mulţi Ani, tulceni!