În luna IULIE 2019, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2 publicul este invitat să aprecieze lucrarea lui Sava HENȚIA (1848 – 1904), „Portret de copil”, piesă aparținând colecției de pictură modernă şi contemporană.
Lucrarea a fost restaurată în anul 2018, în cadrul proiectului ”Adoptă o pictură!” , prin contribuția doamnei Simona Sofia Duicu.
””Pictorul este un filozof, dar filozofia sa este pictura.”
Renato Guttuso
Sava Henția a văzut lumina zilei pe 1 februarie 1848, la Sebeşel, județul Alba. După absolvirea școlii primare în 1862, se stabilește la București, fiind adus aici de unchiul său dinspre mamă, fotograful Zaharia Dănciulescu.
Anul 1863 a fost unul sumbru pentru tânărul pictor, Sava Henția. În acest an viața lui s-a schimbat radical, marcându-i întreaga existență. În acest an, artistul aflat la început de drum s-a îmbolnăvit de febră tifoidă și, din cauza tratamentului cu chinină,a rămas surd pe viață. Din cauza acestei întâmplări nefaste, la școală, tânărul artist era scutit de multe alte materii, în afara celor de specialitate, având această scutire din partea administrației școlii, datorită talentului său absolut remarcabil.
În perioada în care a studiat la București, tânărul Sava a fost elevul lui Theodor Aman, pictorul, graficianul, pedagogul și academicianul român, care este considerat primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului.
După adâncirea în tainele misterioase ale picturii la București, artistul obține o bursă de studii la Paris, unde s-a înscris la „Académie des Beaux-Arts”, devenind elevul pictorului Alexandre Cabanel. La terminarea studiilor, tânărul plin de aspirații revine la București, unde este numit în 1873 profesor de desen și caligrafie la Azilul de Orfane „Elena Doamna”.
Participând la Războiul de Independenţă (1877-1878), fiind martor ocular al acelor scene sângeroase, artistul pictează numeroase scene de campanie, fiind considerat un adevărat reporter de război. Perioada Războiului de Independență i-a marcat cariera artistică, definitivându-i stilul ce a lăsat amprente semnificative pe manuscrisele istorice ale picturii românești.
Urmându-și vocația, Sava Henția a dăruit și altor discipoli din harul său artistic, fiind primul profesor al pictoriţei Ottilia Michail Oteteleşanu (între 1899 și 1903). Fiind și un împătimit al picturii murale, Sava Henția i-a parte între anii 1901-1902 la lucrările de restaurare din Mănăstirea de la Brebu, participând la refacerea picturii altarului. De asemenea, în interiorul bisericii ortodoxe de zid a cimitirului (sec. XVIII) din municipiul Sebeș există lucrări ale lui Sava Henția. Și în pronaosul Mănăstirii Cernica se găsesc portretele ctitorilor acestei biserici, operă a pictorului.
Moștenirea sa artistică cuprinde peste 500 lucrări, atât compoziții mitologic – alegorizante, opere de inspirație mitologică și istorică, portrete, scene de război, vânătoare, natură statică și pictură murală.”
Sursa: https://www.edusoft.ro/sava-hentia-pictor-al-independentei-si-filosof-al-picturii/
| Cătălina Popa – Responsabil Relații Publice
|
