MIRACOL ÎNAINTE DE PAȘTI: A „ÎNVIAT“ GUVERNATORUL MUȘETESCU!

Pe principiul mai bine mai târziu decât niciodată, guvernatorul Mălin Mușetescu începe să dea semne de înțelepciune, reușind să ajungă la un numitor comun cu turismul tradițional, nevoia de decolmatări și îmbinarea activităţilor tradiţionale cu cele de protecție ecologică
Spre surprinderea participanților la masa rotundă pe teme de turism, la care a participat miercuri și ministrul Turismului, Bogdan Trif, guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării a avut probabil primul discurs liber, cursiv și concret, fiind în concordanță cu principiile comune ce vizează traiul în simbioză al omului și naturii în Delta Dunării.
Coborârea guvernatorului Mușetescu cu picioarele pe pământ a fost subliniată și de președintele Consiliului Județean, Horia Teodorescu: „Am crezut că nu am fost eu atent, nu am știut că puteți avea puncte comune cu domnul Ilușcă… “
DESPRE TURISMUL TRADIȚIONAL

Pentru început, guvernatorul a amintit despre locurile tradiționale însă neautorizate, care fac deliciul turiștilor ce trec prin Delta Dunării, amintind de „Scăunele “, tanti Viorica, la Sfântu, etc… locuri ce sunt însă călcate constant și de cei ce aplică amenzi…
– Turismul tradiţional ar trebui să fie emblema Deltei Dunării, această formă naturală practicată de localnicii deltei reprezintă peste 60% din turismul deltaic, care vine în ajutorul turismului profesional. Dacă se va recunoaşte rolul acestui turism şi intrarea acestuia în legalitate, se va da şansa comunităţilor locale să se dezvolte şi să-şi exploateze valorile reale.

„Ei nu sunt dușmanii turismului oficial, vorbim de turismul tradițional din Delta Dunării, sunt parte naturală a acestei activități în Delta Dunării. Vorbim de localnici la care toți vrem să mergem, să stăm la ei acasă, să mâncăm împreună o ciorbă de pește și dimineața să ne suim în barca pescarului să ne ducă pe ghiol la pescuit. Dacă mergem la Mila 23 de exemplu, o să constatăm că, cei care au pensiunile astea mai la negru, o să fie obligați totdeauna să cumpere pește la negru, pentru că nu există o piață locală, lucru valabil dealtfel și pentru cei ce au pensiuni oficial.De ce să facem Dunărea să curgă invers, hai să facem ceva să modificăm legile, să îî putem avea aici la următoarea întâlnire. Ei reprezintă peste 60% din turism și cu tot respectul pentru profesionişti, după părerea mea ei trebuie să fie emblema turismului în Deltă. Tur operatorii se sprijină pe imaginea locală, tradițională. Bărcile cu turiștii care pleacă de la Crișan sau Murighiol se opresc undeva să mănânce, chiar la localnici, trebuie să le recunoaștem rolul. Dacă le vom da șansa să intre în legalitate, vom da cea mai mare șansă comunităților locale să crească. Să trăiești doar din peștele pescuit, nu mai e suficient “a declarat guvernatorul.
PLAJELE „SEMI SĂLBATICE “

– Privind plajele Vadu, Corbu e necesară recunoaşterea realităţii şi aducerea în legalitate. Prin conlucrare cu autorităţile locale s-au stabilit zonele de plaja neamenajată, cu potenţialul biologic cel mai scăzut, a fost susţinută financiar ecologizarea zonelor de plajă.
„Când am venit pe funcție am constatat, referitor la plajele Corbu, Vadu, că se știa că vin mii de turiști pe plaje decretate sălbatice. Nu poți să te bați cu 7-8 mii de oameni, cu armata, n-ai cum, am considerat că trebuie să conlucrăm cu autoritățile locale. Am stabilit cu INCDD zona cu potenţialul biologic cel mai scăzut și am zis, de aici încolo intrați fraților, aveți voie să vă simțiți bine dar aveți niște reguli, unii înțeleg alții nu.La Sfântu și la Sulina avem probleme cu gunoiul dar e altă problemă “.

TURISMUL ȘI ZONELE PROTEJATE

– Zonele Histria şi farul vechi Sf. Gheorghe, actualmente situate în zone strict protejate, vor trebui să facă parte din averea turistică a Deltei Dunării. Pentru integrarea în turism a acestor zone, dar şi pentru a avea o activitate economică benefica atât pentru delta, cât şi pentru zonele respective, aceste zone strict protejate se vor rezona, fără diminuarea suprafeţei totale.
„Conform legii trebuia să intrăm cu buldozerul în complexul turistic de la Histria, și în muzeu, dar am considerat că trebuie să facem ceva și să înțelegem normalitatea. Singura cale e să re-zonăm aceste locații, cum e cazul la Farul Vechi la Sfântu, se poate reclădi cu fonduri europene, am discutat cu primarul. Vorbim de două dosare de re-zonare pe care le-am găsit la Rezervație, de prin 2010, le-am dat mai departe și am toată speranţa că în maxim câteva luni vom avea vești bune pentru o activitate economică în zonă. Unde am pus gard de sârmă, s-a rupt, șansa e să reglementezi accesul. “
Referitor la tendinţa de diminuare a numărului de turişti străini, guvernator a propus următoarele măsuri: aducerea la lumina a turismului tradiţional, rezolvarea problemei certificării aeroportului, rezolvarea problemei managementului deşeurilor, impunerea unui turism civilizat în Delta Dunării.

Gânduri bune, în compensație la blestemele venite din partea pescarilor sportivi…

La întâlnirea organizată de către Consiliul Judeţean Tulcea au participat reprezentanţi ai autorităţilor judeţene, şi locale, entităţi private, asociaţii şi ONG-uri care au ca scop dezvoltarea turismului în Judeţul Tulcea, în special în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Vizita Ministrului Turismului la Tulcea se desfăşoară în contextul implicării active a ministerului ce îl conduce în dezvoltarea durabilă a turismului în România, respectiv şi în Delta Dunării – Sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.