Episcopia Tulcii Episcopia Tulcii și Muzeul Național Brukenthal deschid joi 28 iulie, ora 18 00 în sala multimedia din Casa albastră o extraordinară expoziție intitulată sugestiv ‘TEZAUR Episcopia Tulcii’.
Expoziția ‘Tezaur — Episcopia Tulcii’ aduce în fața publicului vizitator un remarcabil fond de obiecte bisericești reprezentative pentru trei secole dar și pentru aria culturală și confesională a Dobrogei de Nord. În acest spațiu milenar se regăsesc cetăți getice, romane și bizantine, un amestec de civilizații într-o sinteză unică, în care trăsături culturale occidentale conviețuiesc cu cele balcanice și orientale.
Zona Dobrogei de Nord este locul unde religiile se întâlnesc fără a genera conflicte, dar și spațiul unde creștinismul însuși a împlinit 2000 de ani, fapt marcat în toate mănăstirile dobrogene, dar și pe altarele primilor martiri creștini din România, la Halmyris și Niculițel.
Greci, bulgari, lipoveni, ucraineni, aromâni, italieni, români, etc. au creat acel model de respect față de sine și față de celălalt, lucru rar întâlnit în Europa începutului de secol XX.
Este firesc ca în Muzeul Național Brukenthal, să aducem aceste comori de artă religioasă care au înmagazinat în ele spiritul cel mai profund al credinței românești. Și este un fapt demonstrat până acum, că muzeul nostru se implică și ajută atât persoanele fizice cât și instituțiile din țară care nu au o activitate muzeală, în susținerea și promovarea culturii și artei.
Obiectele de cult din Episcopia Tulcii demonstrează efortul de elaborare a unui limbaj plastic local, prin asimilarea mijloacelor de expresie specifice stilurilor bizantin și slavon.
Expoziția prezintă alături de Evangheliile ferecate (având ștanță otomană) caracterizate de o mare măiestrie, bun gust și simț al proporțiilor, potire datând de la începutul secolului al XIX-lea, cu picior prismatic, talpă polilobată și cupă conică, decorate cu motive atât de factură gotică cât și bizantină și rusească. În ornamentația acestor potire apar, pe lângă figurile Mântuitorului și ale sfinților, reprezentări figurative, motive vegetale încărcate: flori, vrejuri, frunze, spațiile intermediare fiind ocupate de entrelacs-uri în relief.
O piesă valoroasă este Crucea de procesiune ce impresionează prin dimensiune. Tehnica de execuție a sculpturii crucilor de procesiune își are tradiția în atelierele de la Muntele Athos. Deoarece simbolizează jertfa lui Iisus, iconografia sculptată a crucii ilustrează cele mai semnificative momente din viața Mântuitorului, în special Patimile.
Icoana Sfântului Dimitrie izvorâtorul de mir se singularizează prin dimensiunile neobișnuit de mari, dar mai ales prin valoarea deosebită a ferecăturii de argint, datată 1833, elocventă pentru calitatea întregii colecții de icoane de pe teritoriul dobrogean.
Pe lângă chivotele de factură rusească se remarcă chivotul de la Mănăstirea Celic Dere, care este o machetă de biserică pentru procesiune. De remarcat decorațiile din medalioanele cu sfinți, busturile sfinților cât și registrele cu sfinți și serafimi. Scena Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii, este realizat miniatural, cu 16 personaje, această scenă fiind conturată de o ramă. Superior într-un triunghi echilateral ce simbolizează perfecțiunea, se află ochiul Dumnezeirii, de sub care ies razele harului.
Expoziția ‘Tezaur — Episcopia Tulcii’, realizată în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, urmărește să repună în circuitul cultural-național valorile de artă religioasă care se regăsesc în bisericile și mănăstirile tulcene. Altfel spus, expoziția este un moment de reflecție serioasă asupra moștenirii spirituale lăsate de înaintașii noștri și o responsabilizare pentru conservarea valorilor patrimoniale.
