Am preluat faleza,ce urmeaza….

falezaVineri, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, a vorbit, pe scurt, despre istoricul trecerii falezei și portului în administrare locală, dar și despre pașii ce urmează de aici înainte.

După o luptă administrativă de patru ani, faleza a ajuns la Tulcea. În urmă cu trei ani, spune președintele Teodorescu, s-a obținut trecerea unei mici porțiuni la Consiliul Județean, respectiv Consiliul Local. A urmat apoi o încercare de a trece faleza și portul în administrare locală prin intermediul unei ordonanțe de Guvern.
„Nici acest lucru nu a fost posibil, astfel că ne-am repliat rapid și am gândit o inițiativă legislativă, care, iată, într-un timp foarte scurt a trecut de votul Parlamentului. Așteptăm acum promulgarea de către președintele Iohannis, publicarea în Monitorul Oficial și începem demersurile pentru o investiție în această zonă“, a declarat președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu.
Șeful administrației județene a mai declarat, de asemenea, că imediat după votul decisiv dat în Camera Deputaților, a discutat cu specialiștii din cadrul Consiliului Județean Tulcea pentru inițiativa unui concurs de soluții și despre realizarea, în paralel, a studiilor necesare.
„După podul de peste Dunăre, această investiție este targetată drept cea prioritatea numărul 1 la nivelul Consiliului Județean Tulcea“, a declarat președintele Teodorescu.
Pentru a economisi timp, Consiliul Județean ia în calcul contractarea unei firme de consultanță pentru scrierea cererii de finanțare și pentru întocmirea caietului de sarcini pentru un proiect referitor la modernizarea portului și falezei municipiului.

Un răspuns la Am preluat faleza,ce urmeaza….

  1. DANUBE MATRIX spune:

    Amor patrie nostra lex
    Corruptissima republica plurimae leges
    Nemo propheta in patria sua
    Dezvaluim abuzurile A.P.D.M. -Administratia Porturilor Dunarii Maritime, in ceea ce priveste modul in care administreaza ,dupa bunul plac,patrimoniul Romaniei, portul Tulcea si nu numai acesta.
    Din anul 2013, A.P.D.M. BLOCHEAZA DEZVOLTAREA TURISMULUI SI TRANSPORTULUI FLUVIAL DE PASAGERI,prin decizii abusive de acordare sau nu a dreptului de acostare in portul Tulcea, unor nave ,inregistrate sub pavilion romanesc, cu nr E.N.I.,care detin toate certificarile impuse de legilsatia romana si europeana, la data inregistrarii cererilor legal formulate(Certificat Tehnic de Navigatie, emis de catre Inspectoratul Tehnic din cadrul Autoritatii Navale Romane,etc), Desi in repetate randuri(din anul 2013,pana in anul 2016) am solicitat punerea la dispozitie ,contractual,contra cost ,conform legii si tarifelor legale, a unui tronson de acostare a navei „Print Constantin”, in portul Tulcea,desi am identificat locuri libere de acostare in acest port,desi multe dintre locurile de acostare din portul Tulcea sunt ocupate de constructii plutitoare,pontoane,etc,care nu detin Certificate Tehnice de Navigatie si nu au efectuat inspectia tehnica obligatorie,conform legii si prevederilor Autoritatii Navale Romane,dar sunt tolerate ,in plutire ,in portul Tulcea, de catre reprezentantii A.P.D.M. ,Capitania Portului Tulcea, A.P.D.M. discretionar,ilegal,prin abuzuri successive,blocheaza activitatea de turism fluvial,transport de pasageri, incalcand ,penal,prevederile imperative ale legii,prin refuzul nejustificat de a acorda operatorilor in domeniul transportului naval,navelor inregistrate sub pavilion romanesc, drept de acostare,contracost, la tarife si in conditii egale cu operatorii din transportul fluvial,”protejati” de catre „stapanul” unui port romanesc.Acestea sunt motivele reale ,pentru care ,operatorii din transportul naval,sunt „alesi” discretionar,prin actiuni de concurenta neloiala,abuzuri in serviciul public, iar altii sunt blocati in activitatea lor. In cauza sunt mai multe nave,dar noi facem referinta ,la nava „Print Constantin”. Vom face cunoscuta , aceasta situatie , Minsiterului Transportului, Primului Ministru ( cand Romania va avea unul care sa inteleaga) Consiliului Concurentei,altor institutii care urmeaza sa analizeze, daca exista ,sau nu ,fapte contrare legii.Am spus ,cu ani in urma, ca Autortatea Porturilor Dunarii Maritime(A.PD.M.) si Autoritatea Porturilor Dunari Fuviale(A.F.D.J.) sunt entitati( societati comerciale) care au blocat dezvoltaea porturilor fluviale,la Dunare , in Romania. Este normal si logic, ca aceste patrimonii nationale strategice(porturile), sa fie administrate,controlate si protejate, exclusiv de catre statul roman si de catre Consiliul Judetean , din zona aministrativa ,geografica, a acestor porturi.Administratia publica judeteana,trebuie sa gestioneze si sa administreze acest patrimoniu, exclusiv in interesul cetatenilor romani, prin generarea unui „master plan” bazat pe studii de specialitate, sa ia masuri in interesul Romaniei ,al cetatenilor din localitatile riverane, Dunarii ,fara sa tina cont de dogmele locale si de interesele unor grupuri restranse de indivizi sau societati comerciale ,in respect fata de legislatia europeana , privind libera concurenta,evitarea conflictelor de interese. Se Impun o serie de masuri: 1.verifcarea tuturor contractelor semnate de catre APDM , sau AFDJ cu proprietarii de asa zise constructii plutitoare,neautorizate de catre Inspectoratul Tehnic din cadrul A.N.R.-Autoritatea Navala Romana , care ocupa aqvatoriul si danele portuare, blocand dezvoltarea activitatilor specifice porturilor .
    2. constructia si amenajarea de locuri de acostare , pentru ambarcatiunile de agrement, care nu exercita activitati economice( vorbim despre transportul fluvial fiscalizat si autorizat de catre Capitanie , Inspectoratul Tehnic ANR) amenajari portuare ,concentrate in zone separate de zonele de acostare a navelor , ambarcatiunilor constructiilor plutitoare , autorizate de catre A.N.R. si Capitanie,, care presteaza servicii- activitatil comerciale, fiscalizate, legale. Separarea zonelor de acostare a navelor utilitare de transport de marfuri industriale(impingatoare , nave de colectare deseuri,barje,etc) de zonele de acostare a navelor de transport pasageri, nave de transport fluvial local,nave de croaziera, a pontoanelor de acostare a acestor nave, care trebuie sa aibe prioritate la acostare , in zona falezei portuare, pentru imbarcarea si debarcarea pasagerilor , turistilor,in conditii legale,de securitate.
    3.Refacera si implementarea cadrului legal ,care sa reglementeze modalitatea de utilizare a danelor de acostare , de catre operatorii din transpotul naval , de marfuri si/sau pasageri, cu respectarea legislatiei nationale si europene, privind libera concurenta(right competition) Utilizarea danelor de catre toti proprietarii de nave fluviale de pasageri , in mod echitabil nediscriminatoriu.
    4. verificarea si aplicarea masurilor legale , cu privire la procedura de incredintare a posesiei porturilor riverane Dunarii, de catre A.P..D.M. sau A.F.D.J. catre terti , societati comerciale sau alte entitati ,persoane juridice sau fizice Aceste prime actiuni sunt completate de ansamblul de activitati conexe activitatii de shipping,securitate portuara .
    Definirea şi rolul Consiliului Judeţean
    În conformitate cu prevederile art.87, al.1, din Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale modificată şi republicată, Consiliul Judeţean este „autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean”. Atribuţiile Consiliului Judeţean sunt prevăzute la art. 91 din Legea 215/2001,redefinita si completata.
    Atribuțiile Consiliului Județean
    (1) Consiliul Judeţean îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:
    a )atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
    b )atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
    c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
    d )atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
    e )atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
    f) alte atribuţii prevăzute de lege.
    (2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), Consiliul Judeţean:
    a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, 2 vicepreşedinţi;
    b) hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;
    c) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
    d) exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;
    e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
    (3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), Consiliul Judeţean:
    a) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
    b) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;
    c) stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;
    d) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
    e) stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;
    f) aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.
    (4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), Consiliul Judeţean:
    a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;
    b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii;
    c) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
    (5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), Consiliul Judeţean:
    a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind:
    1. educaţia;
    2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
    3. sănătatea;
    4 .cultura;
    5. tineretul;
    6. sportul;
    7 .ordinea publică;
    8. situaţiile de urgenţă;
    9. protecţia şi refacerea mediului;
    10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
    11. evidenţa persoanelor;
    12 .podurile şi drumurile publice;
    13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;
    14. alte servicii publice stabilite prin lege;
    b) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
    c) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
    d) acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.
    (6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), Consiliul Judeţean:
    a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
    b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
    c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
    Nava Print Constantin a fost blocata de trei ani in portul Sulina ,ca urmare a faptului ca desi pana in anul 2014, am platit toate tarifele portuare ,impuse de catre ASPL Sulina,in vara anului 2013 prin „dispozitia primarului” (fostul primar) si al secretarului Alina Picu,ne-au fost ridicate, demontate de pe dana portuara nr.1,inchiriata de catre noi,toate schelele de imbarcare pasageri,ne-au fost distruse „corturile” si mobilierul necesar protectiei pasagerilor ,la imbarcare,ne-a fost blocata prin forta,prin interventia personalulului A.S.P.L. montarea „pontililor” de acostare a navei.Nava dispunea si in anul 2013, de toate autorizatiile legale(se poate verifica la Inspectoratul Tehnic Tulcea-inspector sef Anghel)Nava a fost tinuta in conservare , ca urmare a situatiei generate de catre APDM Galati,care a refuzat sa ne aloce contra cost,in conditii nediscriminatorii,un loc de acostare in portul Tulcea,justificand refuzul prin lipsa spatiului,desi am identificat zone libere,neocupate,la cheu.Ne-au oferit , in scris, ca singura posibilitate de acostare,la pontonul APDM,contra sumei de aproximativ 800 de lei(180 EURO)/zi/nava,adica25000 lei/luna(probam afirmatia cu documente ) in timp ce toti ceilalti ocupanti ai portului(cheu)platesc si astazi , cel mult 1000 de Euro/luna.Desi nava Print Constantin, poarta cu mandrie pavilionul romanesc, am fost „santajati” sa sa platim cel putin dublu,fata de navele sub pavilion strain.Daca doriti sa informati publicul in mod onest, fara a fi dezinformati,va punem la dispozitie,intreaga investigatie ,inscrisuri,documente emise de catre guvern si alte institutii nationale,inregistrari audio video, care va vor ajuta sa va formati o opinie. Procesul pierdut la Tulcea se datoreza absentei, in instanta de apel a aparatorului nostru conventional,avocatul, desi in fond,la Judecatoria Tulcea,s-a respins cererea ASPL.Am redeschis actiunile legale in contradictoriu cu cei care au abuzat de pozitia lor dominanta pe aceasta piata a transportului fluvial ASPL SULINA SRL si APDM GALATI S.A. care sunt ,in drept,doua societati comerciale,care au acelasi domeniu de activitate ,conform Legii 31/1990, cu societatea care este armatorul navei „Print Constantin”.Speram si credem ,ca noul administrator al Portului Tulcea,Consiliul Judetean Tulcea, va administra portul intr-o maniera nedisciminatorie si in interesul tulcenilor,al tuturor romanilor. Desi nava Print Constantin,corespunde tehnic,juridic, la bordul navei fiind de multe ori media nationala, guvernul Romaniei,chiar primul ministru,dl. Tariceanu,prefectul jud.Tulcea,alte personalitati nationale si internationale,elevi,studenti,biserica (vezi ziarul „Lumina”)pasageri din toate zonele sociale,care au navigat in confort si siguranta , nu am fost lasati sa operam ,sa acostam,nediscriminatoriu,in Tulcea si Delta Dunarii ,desi noi nu am solicitat subventii guvernamentale de milioane de euro, finantarea activitatii fiind asigurata din surse proprii.
    CONSILIUL JUDETEAN ,,noul administrator al portului, NU ESTE ” BARON LOCAL”! Indiferent de orientarea politica a Presedintelui Consiliului Judetean, faleza din municipiul Tulcea este logic si de bun simt a fi „gospodarita” de catre tulceni si nu de catre APDM Galati, de beneficiile transformarii ,in bine a acestui port,beneficiaza ,insa toti romanii. Functionarii care conduc activitatea pot raspunde civil ,sau penal, doar daca sunt vinovati de fapte penale.Pana la proba contrarie,transferarea acestui patrimoniu de la A.P.D.M. , la Consiliul Judetean Tulcea este o decizie politica , tardiva, dar bine venita pentru locuitorii din localitatile riverane Dunarii .
    CONCORDIA CIVIUM MURUS URBIUM! FINIS CORONAT OPUS!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *