Apel pentru reînfiinţarea Spitalului Sulina în regim de urgenţă

presedintele fundatiei,Nicolae Raducu

Dunărea de la Sulina la portul Brăila este inclusă în documentele internaţionale de navigaţie ca fiind Dunăre Maritimă şi intră sub incidenţa mai multor Convenţii internaţionale printre care şi Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare, 1974, Codul Internaţional privind Securitatea Navei şi a Facilitaţii Portuare (ISPS) adoptat de Conferinţa Guvernelor Contractante la Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare, 1974.

Porturile de acces din mare pe fluvii unde se desfăşoară trafic maritim comercial şi de călători au obligaţia de a dispune de facilităţi portuare tehnice şi umane.
În cadrul acestor facilităţi portuare sunt incluse obligatoriu şi spitale pentru că în porturile de intrare sosesc nave de pe toate meridianele globului şi au scop de a contribui la prevenirea contaminărilor cu epidemii, tratarea în regim de urgenţă a echipajelor cu probleme.
Statele semnatare au obligaţia de a respecta şi aplică cu bună credinţă normele stabilite de Convenţii ce capătă caracter juridic colectiv după promulgarea la nivel naţional al acestora.

Intensificarea controalelor la frontiere este în acest moment o prioritate internaţională pentru prevenirea infestării cu virusul Ebola.

Exemple de periclitare a sănătăţii colective a comunităţilor locale din porturi prin apariţia epidemiilor portuare: Navele maritime comerciale schimba/înlocuiesc apa din tancurile de balast cu apă proaspătă din Dunăre.

Apa din tancurile de balast este apa dulce îmbarcata în diverse estuare de pe glob şi pot avea diferite forme de bacterii, viruşi, microbi… este evacuata în Dunăre şi înlocuită cu apă din Dunăre
În portul Sulina au fost mai multe epidemii la bord pe nave străine care au intrat în carantină cu internări în spitalul local, menţionăm în mod special doua epidemii de holeră zonală cu afectarea populaţiei din Sulina şi a Deltei Dunării.

Din acest motiv este indispensabilă revitalizarea infrastructurii spitalului Sulina, spital construit de Comisiunea european a Dunării tocmai cu acest scop pentru intervenţia umană obligatorie în porturile de acces maritime.

Legile interne şi formă de organizare a ministerului de resort nu poate exonera principiile de aplicabilitate a Convenţiilor internaţionale privind infrastructura portuară de sănătate prin restrângerea activităţii unui spital dintr-un port de acces maritim

Termenul „Guvern Contractant” definit în Convenţia menţionată în legătură cu referirea la o facilitate portuară este clar definit/identificat şi oficializat sub egida organismelor ONU pentru siguranţa navelor şi a vieţii umane pe mare, ce presupune evitarea accidentelor, organizarea asistenţei medicale portuare şi asigurarea infrastructurii prin spital cu saloane de asistenta locală, declararea carantinei în cazul echipajelor infestate care vin din zone contaminate, salvării maritime; asigurarea mărfurilor, navelor şi persoanelor; unificarea legislaţiei şi metodologiei în comerţul maritim…

Planul de securitate al facilitaţilor portuare „definit în Convenţie „înseamnă un plan elaborat pentru a asigura aplicarea măsurilor destinate să protejeze facilitatea portuară, de riscurile unor incidente de securitate inclusiv cea sanitar umană, asigurând obligatoriu zone de carantină, spital portuar (Ebola boală infecțioasă virală severă, cu o rată de letalitate de până la 90% la om) cu medici etc.

Sulina este port de intrare şi ieşire pentru cargourile comerciale de marfă şi pentru navele maritime de croazieră turistică la Marea Neagră, port terminal fluvio maritim pe coridorul VII paneuropean de transport.
Coridorul VII a fost stabilit la Conferinţele paneuropene în domeniul transporturilor (Creta – 1994 şi Helsinki – 1997).

Portul Sulina port maritim dar este şi parte a arterei Dunăre (Constantă – Sulina) – Main – Rin. Coridorul VII reprezintă o axă centrală a relaţiilor inter-teritoriale de transport naval european inclus în strategiile de dezvoltare economico-socială şi spaţială de cooperare teritorială europeană în acord cu Programul Dunării instituit de Guvernul României şi Austriei, gestionat pentru aplicare de către Ministerul de Externe al României cu statele riverane.

Asigurarea fluenţei traficului fluvial pe toată lungimea coridorului Rin-Main-Dunăre, de la Marea Nordului – portul Rotterdam – până la Marea Neagră – porturile Constanţa şi Sulina, sunt situate într-o poziţie-cheie la frontiera estică a Uniunii Europene, zone ce pot fi penetrate de virusul Ebola în acest moment prin portul Sulina.

În „Regulamentul de exploatare portuară a porturilor maritime romaneşti “ce are la baza Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare, Codul Internaţional privind Securitatea Navei şi a Facilitaţii Portuare (ISPS) Principalele autorităţi ale unui port sunt: căpitănia portului, poliţia de frontieră, vamă, serviciul fitosanitar şi veterinar.

Teritoriul unui port are un regim special, persoanele care coboară de pe vas trec frontiera de stat, de regulă fără să părăsească portul iar personalul care deserveşte autoritatea statală de control intra pe teritoriul altui stat în momentul urcării la bord pentru operaţii pe navă, fapt ce poate duce la declanşarea stări epidemiologice involuntare (ebola).

Sulina a dispus de spital ultra modern încă din anul 1868, spital înfiinţat de “Comisiunea Europeană a Dunării “şi până acum, când din lipsă de cunoaştere şi informare a Ministerului Sănătăţii privind obligaţiilor internaţională ale României a dispus închiderea acestuia fără să se ţină seama de obligaţiile asumate de România prin Programul European al Dunării, Strategia Naţională de Dezvoltare Turistică pentru Delta Dunării.
În Sulina funcţionează o tabără internaţional de copii sub înaltul patronaj al Ministerului de Externe.

Se ignoră faptul că Sulina se afla la 71 Km de oraşul Tulcea, singura cale de acces este pe apă, distanta fiind acoperită, la duş, cu nava clasică permanentă în patru ore şi jumătate.

Navă rapidă acoperă distanta dus – întors în trei ore şi un sfert doar dacă condiţiile meteorologice şi valurile de pe Dunăre permit navigaţia şi bolnavul poate suporta/supravieţui.

Spitalul local asigura şi asistenţă pentru satele din jur. – Sf Gheorghe, Letea, Rosetti, Sfistofca, Periprava, Crişan

Salvarea din Sulina nu poate să ajungă cu un bolnav de acasă doar până la poarta unui spital închis şi nicăieri mai departe.

Zona este supusă la fenomene meteorologice extreme (ceata-furtuni. – Vânt în rafale cu caracter de vijelie) când nici helicopterul nu poate fi utilizat, când portul se închide şi navele sunt reţinute la chei navigaţie nu există… oraşul rămânând izolat perioade de timp.

Intrarea României în spaţiul Schengen obliga România la aplicarea politicilor securităţii colective europene şi rezolvarea acestora la graniţa de Est a Uniunii Europene.
Sulina că port naval de acces va avea un statut cu regim juridic deosebit şi este obligată să asigure garantarea tratamentului uman individual şi colectiv a azilanţilor/emigranţilor/transfugilor care vor încerca să pătrundă în spaţiul Uniunii Europene ascunşi în magaziile de marfă ale navelor.
Trebuie înţeles cu toată seriozitatea ca problema existenţei spitalului Sulina nu poate intra în discuţia de organizare internă a Ministerului de resort ci reprezintă o condiţie de funcţionalitate dictată de înţelegerile internaţionale şi politica UE.
Dunărea de la Sulina la portul Brăila este inclusă în documentele internaţionale de navigaţie ca fiind Dunăre Maritimă şi intră sub incidenţa mai multor Convenţii internaţionale printre care şi Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare, 1974, Codul Internaţional privind Securitatea Navei şi a Facilitaţii Portuare (ISPS) adoptat de Conferinţa Guvernelor Contractante la Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare, 1974.

Porturile de acces din mare pe fluvii unde se desfăşoară trafic maritim comercial şi de călători au obligaţia de a dispune de facilităţi portuare tehnice şi umane.
În cadrul acestor facilitaţi portuare sunt incluse obligatoriu şi spitale pentru ca în porturile de intrare sosesc nave de pe toate meridianele globului şi au scop de a contribui la prevenirea contaminărilor cu epidemii, tratarea în regim de urgenţă a echipajelor cu probleme.
Statele semnatare au obligaţia de a respecta şi aplică cu bună credinţă normele stabilite de Convenţii ce capătă caracter juridic colectiv după promulgarea la nivel naţional al acestora.

Intensificarea controalelor la frontiere este în acest moment o prioritate internaţională pentru prevenirea infestării cu virusul Ebola.

Exemple de periclitare a sănătăţii colective a comunităţilor locale din porturi prin apariţia epidemiilor portuare: Navele maritime comerciale schimba/înlocuiesc apa din tancurile de balast cu apă proaspătă din Dunăre.

Apa din tancurile de balast este apa dulce îmbarcata în diverse estuare de pe glob şi pot avea diferite forme de bacterii, viruşi, microbi… este evacuata în Dunăre şi înlocuită cu apa din Dunăre
În portul Sulina au fost mai multe epidemii la bord pe nave străine care au intrat în carantină cu internări în spitalul local, menţionăm în mod special doua epidemii de holeră zonală cu afectarea populaţiei din Sulina şi a Deltei Dunării.

Din acest motiv este indispensabilă revitalizarea infrastructurii spitalului Sulina, spital construit de Comisiunea european a Dunării tocmai cu acest scop pentru intervenţia umană obligatorie în porturile de acces maritime.

Legile interne şi formă de organizare a ministerului de resort nu poate exonera principiile de aplicabilitate a Convenţiilor internaţionale privind infrastructura portuară de sănătate prin restrângerea activităţii unui spital dintr-un port de acces maritim.

Termenul „Guvern Contractant” definit în Convenţia menţionată în legătură cu referirea la o facilitate portuară este clar definit/identificat şi oficializat sub egida organismelor ONU pentru siguranţa navelor şi a vieţii umane pe mare, ce presupune evitarea accidentelor, organizarea asistenţei medicale portuare şi asigurarea infrastructurii prin spital cu saloane de asistenta locală, declararea carantinei în cazul echipajelor infestate care vin din zone contaminate, salvării maritime; asigurarea mărfurilor, navelor şi persoanelor; unificarea legislaţiei şi metodologiei în comerţul maritim.

Planul de securitate al facilitaţilor portuare „definit în Convenţie „înseamnă un plan elaborat pentru a asigura aplicarea măsurilor destinate să protejeze facilitatea portuară, de riscurile unor incidente de securitate inclusiv cea sanitar umană, asigurând obligatoriu zone de carantină, spital portuar (Ebola boală infecțioasă virală severă, cu o rată de letalitate de până la 90% la om) cu medici etc.

Sulina este port de intrare şi ieşire pentru cargourile comerciale de marfă şi pentru navele maritime de croazieră turistică la Marea Neagră, port terminal fluvio-maritim pe coridorul VII paneuropean de transport.
Coridorul VII a fost stabilit la Conferinţele paneuropene în domeniul transporturilor (Creta – 1994 şi Helsinki – 1997).

Portul Sulina port maritim dar este şi parte a arterei Dunăre (Constantă – Sulina) – Main – Rin. Coridorul VII reprezintă o axă centrală a relaţiilor inter-teritoriale de transport naval european inclus în strategiile de dezvoltare economico-socială şi spaţială de cooperare teritorială europeană în acord cu Programul Dunării instituit de Guvernul României şi Austriei, gestionat pentru aplicare de către Ministerul de Externe al României cu statele riverane.

Asigurarea fluenţei traficului fluvial pe toată lungimea coridorului Rin-Main-Dunăre, de la Marea Nordului – portul Rotterdam – până la Marea Neagră – porturile Constanţa şi Sulina, sunt situate într-o poziţie-cheie la frontiera estică a Uniunii Europene, zone ce pot fi penetrate de virusul Ebola în acest moment prin portul Sulina.

În „Regulamentul de exploatare portuară a porturilor maritime romaneşti “ce are la baza Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare, Codul Internaţional privind Securitatea Navei şi a Facilitaţii Portuare (ISPS) Principalele autorităţi ale unui port sunt: căpitănia portului, poliţia de frontieră, vamă, serviciul fitosanitar şi veterinar.

Teritoriul unui port are un regim special, persoanele care coboară de pe vas trec frontiera de stat, de regulă fără să părăsească portul iar personalul care deserveşte autoritatea statală de control intra pe teritoriul altui stat în momentul urcării la bord pentru operaţii pe navă, fapt ce poate duce la declanşarea stări epidemiologice involuntare (ebola).

Sulina a dispus de spital ultra modern încă din anul 1868, spital înfiinţat de “Comisiunea Europeană a Dunării “şi până acum, când din lipsă de cunoaştere şi informare a Ministerului Sănătăţii privind obligaţiilor internaţională ale României a dispus închiderea acestuia fără să se ţină seama de obligaţiile asumate de România prin Programul European al Dunării, Strategia Naţională de Dezvoltare Turistică pentru Delta Dunării,
În Sulina funcţionează o tabără internaţional de copii sub înaltul patronaj al Ministerului de Externe.

Se ignoră faptul că Sulina se afla la 71 Km de oraşul Tulcea, singura cale de acces este pe apă, distanta fiind acoperită, la dus, cu nava clasică permanentă în patru ore şi jumătate.

Navă rapidă acoperă distanta dus – întors în trei ore şi un sfert doar dacă condiţiile meteorologice şi valurile de pe Dunăre permit navigaţia şi bolnavul poate suporta/supravieţui.

Spitalul local asigura şi asistenţă pentru satele din jur. – Sf Gheorghe, Letea, Rosetti, Sfistofca, Periprava, Crişan

Salvarea din Sulina nu poate să ajungă cu un bolnav de acasă doar până la poarta unui spital închis şi nicăieri mai departe.

Zona este supusă la fenomene meteorologice extreme (ceaţă-furtuni. – Vânt în rafale cu caracter de vijelie) când nici helicopterul nu poate fi utilizat, când portul se închide şi navele sunt reţinute la chei navigaţie nu exista… oraşul rămânând izolat perioade de timp.

Intrarea României în spaţiul Schengen obliga România la aplicarea politicilor securităţii colective europene şi rezolvarea acestora la graniţa de Est a Uniunii Europene.
Sulina că port naval de acces va avea un statut cu regim juridic deosebit şi este obligată să asigure garantarea tratamentului uman individual şi colectiv a azilanţilor/emigranţilor/transfugilor care vor încerca să pătrundă în spaţiul Uniunii Europene ascunşi în magaziile de marfă ale navelor.
Trebuie înţeles cu toată seriozitatea ca problema existenţei spitalului Sulina nu poate intra în discuţia de organizare internă a Ministerului de resort ci reprezintă o condiţie de funcţionalitate dictată de înţelegerile internaţionale şi politica UE.

Material intocmit de Fundatia Prietenii Deltei Dunarii –  preşedinte Nicolae Răducu, in cadrul proiectului PHARE Partener cu Primaria orasului Sulina