Demolarea trapezei Bisericii Grecești din Sulina, solicitată de Parohie prin documentația oficială a proiectului de restaurare

Demolarea trapezei din curtea Bisericii Ortodoxe Grecești „Sfântul Nicolae” din Sulina a generat discuții în comunitate, în condițiile în care imobilul era cunoscut ca fiind realizat, de-a lungul timpului, inclusiv prin contribuțiile comunității locale. Documentele oficiale ale proiectului de restaurare arată însă că desființarea trapezei nu a apărut ulterior și nu a fost o inițiativă a administrației locale, ci a fost prevăzută încă din documentația tehnică a proiectului, inițiat de Parohia Ortodoxă „Sfântul Nicolae”, în calitate de beneficiar.

Potrivit documentelor oficiale, la data de 24 octombrie 2018 a fost semnat contractul de finanțare nerambursabilă nr. 3374 pentru implementarea proiectului „Consolidarea, reabilitarea, restaurarea și promovarea ansamblului bisericii ortodoxe grecești Sfântul Nicolae”, cod SMIS 119444, finanțat prin Programul Regional 2014–2020.

Ulterior, prin contractul de lucrări nr. 34 din 19 iunie 2019, Parohia „Sf. Nicolae” din Sulina a achiziționat servicii de proiectare tehnică, asistență tehnică din partea proiectantului și execuție de lucrări. Contractul a fost încheiat cu asocierea Echitabil Construct SRL – Tehnoconsult Proiect SRL.

Trapeza, prevăzută pentru desființare încă din documentația tehnică

Documentația tehnică a fost elaborată de Tehnoconsult Proiect SRL, iar obiectul proiectului a inclus nu doar consolidarea, reabilitarea și restaurarea bisericii, ci și desființarea corpurilor C2, C3 și C6.

Potrivit documentației, corpul C6 este trapeza, cu o suprafață de 142 de metri pătrați. Celelalte construcții prevăzute pentru desființare sunt C2 – anexă, cu o suprafață de 8 metri pătrați, și C3 – construcție anexă, cu o suprafață de 6 metri pătrați.

Prin urmare, demolarea trapezei nu apare ca o decizie luată ulterior de Primăria Sulina, ci ca o intervenție inclusă în proiectul tehnic întocmit pentru lucrările de restaurare.

Un document important în acest sens este Certificatul de urbanism nr. 183 din 20 noiembrie 2019, emis pentru proiectul de „Consolidarea, reabilitarea și promovarea ansamblului bisericii ortodoxe grecești Sf. Nicolae”, document care menționează explicit desființarea corpurilor C2, C3 și C6.

Avizul Direcției pentru Cultură confirmă desființarea

Și avizul emis de Direcția Județeană pentru Cultură Tulcea, respectiv avizul nr. 157/M/CZMI 4 din iulie-august 2020, referitor la documentația tehnică de autorizare a lucrărilor, menționează în mod explicit această intervenție.

La pagina 10/11 a avizului, la capitolul privind „obiectul 4 – amenajare și sistematizare teren”, este consemnat acordul pentru desființarea corpurilor C2, C3 și C6 – șopron, grup sanitar și trapeză.

Mai mult, documentul precizează că funcțiunile acestor construcții urmau să fie preluate în imobilul fostei Școli Elene, care urma să funcționeze ca casă parohială.

Astfel, documentele indică faptul că soluția de desființare a anexelor și reorganizare a funcțiunilor a făcut parte din concepția proiectului de restaurare, nu dintr-o decizie ulterioară a administrației locale.

Primăria a emis autorizația la solicitarea Parohiei

În baza documentației și a solicitării beneficiarului, Primăria orașului Sulina a emis autorizația de construire nr. 18/1672 din 10 noiembrie 2020, pentru executarea lucrărilor de „Consolidarea, reabilitarea, restaurarea și promovarea ansamblului Bisericii Ortodoxe Grecești Sf. Nicolae Sulina, desființare corp C2, C3 și C6”.

Cu alte cuvinte, administrația locală a autorizat lucrările solicitate și documentate în cadrul proiectului, inclusiv desființarea trapezei.

Valoarea totală a lucrărilor menționată în documentele prezentate este de 15.795.834,40 lei, iar documentația tehnică a fost elaborată de Tehnoconsult Proiect SRL.

Dincolo de disputa privind demolarea, rămân întrebări despre proiect

Discuția publică privind demolarea trapezei nu trebuie însă confundată cu o eventuală analiză a modului în care a fost conceput, finanțat și implementat proiectul în ansamblu.

În ceea ce privește însă strict demolarea trapezei, documentele oficiale disponibile indică un traseu administrativ clar: Parohia a fost beneficiarul și inițiatorul proiectului, documentația tehnică a prevăzut desființarea corpului C6, Direcția pentru Cultură a avizat soluția, iar Primăria Sulina a emis autorizația de construire în baza solicitării și documentației depuse de beneficiar.

În aceste condiții, atribuirea deciziei de demolare exclusiv administrației locale nu este susținută de documentele citate.

Rămâne însă legitimă întrebarea privind oportunitatea soluției de desființare a unei construcții care făcea parte din ansamblul utilizat de comunitate și care, potrivit informațiilor vehiculate local, fusese realizată și cu sprijinul contribuabililor.

Documentele oficiale oferă, așadar, o imagine diferită de cea rezultată din discuțiile publice: demolarea trapezei nu a fost o decizie apărută pe parcurs și nici o inițiativă unilaterală a Primăriei Sulina, ci o intervenție prevăzută în documentația proiectului de restaurare încă din faza de proiectare, solicitată de Parohie.