Ziarul de Tulcea

www.ziaruldetulcea.ro

REPORTAJ DIN IADUL ALB: OPT ORE DE LA AGIGHIOL LA TULCEA! REPORTAJ DIN IADUL ALB: OPT ORE DE LA AGIGHIOL LA TULCEA!
  O misiune ce părea relativ uşoară s-a transformat într-un coşmar la doar câţiva kilometri de Tulcea. Un autocamion al Inspectoratului de Urgenţă cu... REPORTAJ DIN IADUL ALB: OPT ORE DE LA AGIGHIOL LA TULCEA!

 

O misiune ce părea relativ uşoară s-a transformat într-un coşmar la doar câţiva kilometri de Tulcea. Un autocamion al Inspectoratului de Urgenţă cu tracţiune 6×6 şi modul în care se prezenta viscolul duminică la prânz în Tulcea promiteau ca totul să fie o joacă de copii. Misiunea era recuperarea unui echipaj al Ambulanţei blocat în apropiere de Agighiol şi a mai multor persoane blocate în autoturisme pe acelaşi drum.La bordul măgăoaiei se află alături de pompieri comandantul ISU Tulcea, Florin Başcău şi prefectul Lucian Simion, pentru o scurtă evaluare în teren a situaţiei, că tot zic unii că şefii stau la cald în birouri.

La dus camionul zburdă peste nămeţi, ca o plimbare off road de plăcere. Nu prea se vede pe geamul mic al camionului, aşa că totul pare în regulă până spre ferma dinspre Agighiol. Acolo facem buf şi ne blocăm în zăpadă, prilej bun de pozat afară. Afară însă era un cu totul alt peisaj, o altă lume: zăpada până la brâu, viscolul reducea vizibilitatea până la un metru iar băieţii de la ISU şi-au început coşmarul la lopeţi, fără să viseze măcar ca acesta va dura peste opt ore!

Scăpaţi din primul blocaj am ales să circulăm pe câmp, unde viscolul mai îndepărtase nămeţii spre şosea, şi în scurt timp am văzut cu greu o Ambulanţă, echipaj ce ar fi trebuit să ajungă la două gravide din Agighiol. Rămăseseră blocaţi însă de pe la ora zece, cam patru ore. Ceva mai departe de Ambulanţă o dubiţă ce transporta pâine, şoferul, un nene spre pensie, fiind îngheţat bocnă. Înaintăm spre Agighiol şi facem joncţiunea cu un echipaj SMURD ce preluase cele două gravide venind pe altă rută, o maşină de pompieri şi o maşină ce transporta bolnavii la dializă la Tulcea. Veştile sunt contradictorii, celebrul dop de zăpadă din zona fermei este subiectul. Unii spun că vom sta în camp toată noaptea, trist, având în vedere că măgăoaia noastră 6×6 nu era de loc încălzită, nu aveam strop de apă iar de mâncare doar câteva gume de mestecat.

Încep să apară utilajele, apoi încep să dispară. Adică „freza “era foarte bună, însă a rămas fără motorină. A durat cam o oră jumate până când a avut din nou. Apoi s-a stricat vola, apoi s-a reparat, iar apoi am început să înaintăm în convoi cu o viteză de aproximativ 100 de metri pe oră.

Am început să ne înmulţim, dacă început eram doar trei în partea din spate a camionului, unde era ceva mai cald decât în cabină, respectiv minus 5 grade, încet încet, adunând oamenii din maşinile blocate pe drum, am ajuns în final să fim 23. Partea bună „a fost “două: odată cu numărul oamenilor a crescut şi temperatura, pe la cinci grade cu plus, iar un om de bine a scos un bidon de vin de butuc. Puţin, foarte puţin…

De la caterincă la disperare

În marea lor majoritate, „sinistraţii “erau oameni cu simţul umorului, care şi-au făcut poze pentru facebook în maşina de intervenţie, au socializat, au spus bancuri, a fost uşor când eram mai mulţi. Când eram doar patru şi frigul era cam „geros “iar veştile erau că vom petrece noaptea în acele condiţii nu prea a fost veselie, mai ales că bătrânul de pe maşina cu pâine a intrat în hipotermie, fiind preluat în maşina SMURD, iar o tanti începuse să tremure din toate încheieturile. Atunci ştirile despre persoane degerate sau mai rău nu mai păreau atât de imposibile şi de departe. Apoi cu lume multă a, revenit la normal şi am aflat o grămadă de ştiri de la oameni care chiar habar nu aveau pe ce lume se află dar ştiau totul, români adevăraţi.Cu toată situaţia tristă mă buşea rasul tare de tot, iar astfel am aflat că:

1. Suntem blocaţi deoarece deszăpezirea în zonă trebuia făcută de o firmă a lui Teodorescu dar acesta a furat motorină;

2. Suntem blocaţi deoarece deszăpezirea în zonă trebuia făcută de Primăria Tulcea, printr-o firmă a unui turc cam zgârcit care vinde maşini dar s-a furat motorină;

3. Toţi sunt nişte hoţi şi fură motorină;

4. Mulţi dintre cei din camion au cumpărat motorină la negru dar acum s-a cam scumpit şi aia;

5. Dacă nici pe prefect nu au venit să-l scoată mai repede, înseamnă că fie drumurile sunt chiar blocate, fie au vândut toată motorină.

6. Am scăpat datorită lui Ceauşescu, să-i dea Dumnezeu sănătate că era ziua lui de naştere, că el a cumpărat pe vremuri, în 1960, camionul în care ne aflam.

Mulţumiri şi înjurături

Una peste alta, în afară de doamnele care se pregăteau să nască, nici una dintre cele aproximativ 25 de persoane aduse într-un final, pe la miezul nopţii, la Tulcea, nu prea aveau nici o urgenţă.

Unii au plecat pentru că au crezut ei că pot. Alţii pentru că nu le-a transmis nimeni personal să nu plece plus că nu este poliţist cu barieră la Agighiol. Alţii pentru că aveau de adus ouă şi lapte de la ţară pentru acasă, plus alte probleme globale mărunte. Dacă nu ne nimeream cu camionul în zonă riscau să moară degeraţi în maşini, iar laptele şi ouăle ar fi supravieţuit. Creierele lor nu.

„Vai dar ce frumos era afară, ce tot ziceau ăştia la televizor să stăm acasă “s-a transformat în concluzia corectă a unui puşti de câţiva ani zgribulit în braţele mamei, care îî explică tatălui cum e cu viaţa şi valorile materiale: „Dacă stăteam în maşină muream şi oricum rămâneam fără maşină, o luau alţii, aşa mergem şi cumpărăm altă maşină “.

A fost o lecţie adevărată pe care măcar odată ar trebui să o vadă pe viu şi cei care persiflează intervenţiile de acest gen, care iau în râs avertismentele ce par a suna fals la televizor, cei ce se joacă cu viaţa lor dar şi a altora. Nu avem declaraţii oficiale, pentru că pe şeful ISU de fapt l-am confundat cu un subordonat, asta deoarece în câteva minute toţi semănau, având feţele acoperite de gheaţă şi dădea la lopată pentru a scoate maşina din şanţ. Prefectul Lucian Simion a spus doar că asemenea experienţă este folositoare pentru orice şef care ajunge apoi la birou pentru coordonarea activităţilor de salvare şi că nu se compară nici cu zece ani de stat la birou, orice misiune ce pare simplă se poate transforma într-un coşmar, plus o mare admiraţie pentru băieţii cu lopeţi de la ISU.

O ultimă paranteză. O femeie salvată dintr-o dubă blocată, pe când pompierii încercau să elibereze camionul din nămeţi, se plângea cu năduf că dacă era vreun şef imediat îl salvau. Când i-am spus că omul cu cizme de cauciuc şi geacă galbenă care a trecut-o peste malul de zăpadă până la camion era prefect, iar celălalt care aducea medicul de pe ambulanţă, cu costum militar, este chiar şeful ISU, a privit în jos şi a tăcut puţin: „E, dar dacă era Ponta veneau mai repede “…

Pentru ceea ce au făcut duminică cei aproximativ zece pompieri de la ISU Tulcea nu există destul de multe cuvinte.

Pe un ger teribil, cu un vânt de te dărâma din picioare, zăpadă până la brâu, aceşti băieţi au stat afară majoritatea celor opt ore de coşmar, cu lopeţile în mâini, deblocând din metru în metru roţile maşinii SMURD, Ambulanţei, împingând maşinile abandonate pe mijlocul drumului de şoferii inconştienţi, până au devenit adevăraţi oameni de zăpadă. Poate aceşti băieţi ar merita şi nişte utilaje pe măsură, altfel nu se justifică de ce în secolul nostru, cu miliardele cheltuieşte la buget, tot lopata te scoate din rahat.

 

CLICK AICI PENTRU A VEDEA MAI MULTE IMAGINI