MESAJUL DOAMNEI DOCTOR NEVISER ZAHARCU DE ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII

Deputat Zaharcu Neviser

Ziua Mondială a Sănătății, cu temele ei anuale, ar trebui să ne aducă în prim-plan probleme punctuale care cer o mai mare atenție și o mai bună soluționare a lor în cadrul preocupării generale de îmbunătățire a stării de sănătate a populației. Cum ar fi hipertensiunea arterială. Cred, însă, că o astfel de abordare presupune existența unui progres constant, consistent al sistemului, susținut de guverne de-a lungul timpului, consolidat de succese profesionale. Românilor nu le lipsesc asemenea succese. Progresele sunt incontestabile și medicină românească a evoluat odată cu lumea în care trăim. Iată câteva exemple care ne umplu de mândrie: Victor Babeș, care a fondat, în 1887, primul Institut de Cercetări Medicale „al treilea institut antirabic din lume “și a descoperit peste 50 de germeni, a făcut cercetări în lepră, tuberculoză, pelagră și a introdus diagnosticul microbiologic în România, a înfiinţat primele laboratoare de igienă şi bacteriologie din ţară. Mulți alți eminenți cercetători i-au continuat opera până azi. În 1974 Prof. Dr. George Emil Palade a primit Premiul Nobel pentru Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”. Un alt ilustru medic român, Ioan Moraru, doctor în științe medicale (din 1957) și doctor docent (din 1968), care a activat succesiv la catedrele de fiziopatologie, medicină legală și morfopatologie, a fost, alături de Mihail Kuzin (URSS) și Bernard Lown (SUA) copreședinte al organizației „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”, care a fost distinsă în 1985 cu Premiul Nobel pentru Pace. Mai aproape de noi, profesorul neurochirurg Leon Dănăilă a reușit să scadă mortalitatea operatorie la procente comparabile cu ale celor mai renumite clinici de neurochirurgie din lume. Astfel, în cazul neurinoamelor de acustic a redus mortalitatea operatorie de la 51% la 4%, iar în domeniul anevrismelor intracerebrale de la 49% la 4%. Aceste rezultate se datorează unei tehnici operatorii bine pusă la punct, precum și faptului că a introdus în sălile de operație din România microscopul operator (1979) și laserul (1984). Numărul mare al operațiilor efectuate precum și excelentele rezultatele obținute postoperator îl situează în rândul celor mai mari neurochirurgi din lume. Mulți alți specialiști de un mare profesionalism salvează zilnic vieți, iar viața, a fiecăruia dintre noi, este neprețuită. Nu cred că putem să uităm așa ceva și să risipim moștenirea inestimabilă a românilor de geniu care au servit și servesc cu o dăruire exemplară această națiune. Dar s-a întâmplat să uităm, chiar până mai ieri. Căci efortul, în ghilimele, de a duce mai departe ceea ce s-a construit pentru sănătate se traduce astăzi prin subfinanțarea sistemului într-o măsură incalificabilă. În ultimii ani s-au alocat aproximativ 3,6% din PIB, ceea ce situează România pe ultimul loc din Europa, mult sub media de 8,6%. Medicamentele alocate pe cap de locuitor în România au valoarea de 52 EURO, diferenţa faţă de media europeană de 260 EURO fiind în continuă creştere. Mai exact, suntem din acest punct de vedere pe ultimul loc, deși bolile ne macină. Nivelul de diagnosticare şi tratament al românilor este mult sub nevoile lor. Avem una din cele mai mici speranţe de viaţă din Europa, trăim cu 6,5 ani mai puţin decât media europenilor. În mod absolut logic aceste statistici conduc la ideea unui necesar crescut de personal medical dar la sfârșitul lui 2012 numărul medicilor din România a scăzut sub 40.000. Erau 55.000 în 1990. Degradarea sistemului medical a fost continuă în ultimii ani și pare de nestăvilit. Nu de mult, producția de vaccinuri a Institutului Cantacuzino a fost oprită.
Le mulţumesc celor care se chinuiesc să muncească în străinătate şi să trimită bani în ţară. Vă daţi seama ce ar însemna că, în loc să trimită bani în ţară, să vină în România şi să ceară ajutor social?’ Adică, Traian Băsescu crede că medicii de care avem nevoie aici ne deranjează, sunt asistați social? Poate de-asta în România se petrec permanent drame de neimaginat! Criza citostaticelor și a morfinei din 2012 a costat vieți și a provocat suferințe pe care noi, cei din această sală, ni le închipuim cu greu, căci suntem sănătoși. Vieți neprețuite, cum am mai spus, viețile noastre, viețile despre care vorbim cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății. Viețile de care ne-a venit rândul să răspundem, ca politicieni aflați la putere. În mandatul nostru sunt semne că vrem să îndreptăm erorile, prea numeroase, sistematice, din trecut. Iată că vaccinul antigripal pentru sezonul 2013-2014 va fi produs la Institutul Cantacuzino, fiind deja comandate 1,5 milioane de doze, în bugetul pe anul în curs figurând opt milioane de lei pentru reluarea activităţii unităţii. În programul de guvernare sunt specificate îmbunatăţirea serviciilor medicale şi realizarea corectă a finanţării întregului sistem de sănătate, în sensul alocării de bani pentru dotări sau medicamente. Suntem preocupați de adoptarea unei Legi a Sănătății care să reducă deficiențele din sistem și să crească eficiența actului medical.
Să promovăm igiena alimentaţiei, respectarea programelor de vaccinare, să creştem nivelul educaţiei sanitare a populaţiei pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Trecutul istoric al medicinei romaneşti să fie un exemplu pentru viitorii medici şi al întregului personal sanitar pentru îndeplinirea acestei meserii cu cunoştinţă şi conştiinţa.
Dr. Zaharcu Neviser